Radu Câmpeanu, campanie mai mult afară decât în ţară

Primul preşedinte al liberalilor a căutat sprijin politic în Occident

De câte ori era întrebat în legătură cu şansele sale în alegerile generale, Radu Câmpeanu evita un răspuns clar. Pentru partidul pe care îl conducea, estima cam 25-30 la sută dintre mandatele de deputaţi. Modestie sau realism? Greu de spus. Cert este că liderul liberal a petrecut mai mult timp prin birourile demnitarilor occidentali şi a redacţiilor de ziare străine decât printre alegătorii români. Iar când a stat prea mult la vorbă cu aceştia, şi-a riscat viaţa, aşa cum s-a întâmplat la Brăila, la 5 mai 1990.

Radu Câmpeanu a fost primul candidat desemnat din partea unui partid politic la funcţia de preşedinte al ţării. La 11 zile după debutul legal al campaniei electorale, 800 de invitaţi şi delegaţi la Conferinţa PNL l-au aclamat pe cel în care îşi puneau spe­ranţele. În aceeaşi şedinţă a fost ales şi preşedinte al partidului. Şi-a înre­gistrat oficial candidatura la Biroul Electoral Central abia la 19 aprilie 1990, răstimp în care a strâns pro­babil cele 100.000 de semnături obli­gatorii din partea cetăţenilor.

Ca orice candidat, şi-a anunţat programul politic încă din prima zi de campanie. Din discursul ţinut în faţa elitei liberale reiese că era interesat de aspectele economice ale ţării. Vedea evoluţia economică a României prin privatizarea "complexurilor industriale" şi apariţia unor "industrii agroalimentare".

Mai credea că investitorii străini, aşteptaţi să dea năvală chiar după alegeri, urmau să se orienteze spre domeniile agroalimentar şi turistic. În "chestiunea" formei de stat, fără a lăsa vreo urmă de speranţă Regelui Mi­hai, se pronunţa răspicat pentru republică. Radu Câmpeanu consi­dera mo­nar­hia "inactuală" şi posibi­lă doar printr-un referendum popu­lar. Interesantă era viziunea sa în legătură cu viitorul ţărilor ex-comuniste, cărora le sugera înfiinţarea unei comunităţi de state. Deşi viaţa politică post-decembristă debutase în România sub auspicii belicoase, apela la contracandidaţii săi şi susţinătorii lor pentru o campanie sub semnul respectului. A simţit "respectul" unor alegători pe propria piele, câteva săptămâni mai târziu.

Abia s-a dat tonul "luptei" electorale, că au şi început contestările de o parte, şi de alta. La mijloc a picat TVR liberă, care ar fi trebuit să acorde spaţiu de emisie în mod echilibrat tuturor candidaţilor şi formaţiunilor po­li­tice. Primul moment tensionat cu instituţia condusă de Răzvan The­o­­dorescu în prim-plan s-a petrecut la 31 martie. Liberalii reproşau re­dac­ţiei de la "Actualităţi", condusă de Petre Po­pescu, favorizarea FSN şi a frun­ta­şilor săi, Ion Iliescu şi Petre Ro­man. Pentru Conferinţa naţională a PNL, ştiriştii acordaseră doar patru minute, în timp ce slujba de comemo­rare a eroilor revoluţiei, la o sută de zile de la eveniment, primise 25 de minute, reproşa opoziţia. Iar Ion Ilies­cu nu făcuse nici măcar o dată sfânta cruce, scria Viitorul, oficiosul PNL.

Radu Câmpeanu a descins pentru prima dată în mijlocul alegătorilor chiar în fieful FSN, în nord-estul ţării, în Moldova. La 7 aprilie, la Bacău, la aeroport a fost aşteptat de câteva zeci de oameni. Unii l-au întâmpinat cu sare şi pâine, alţii cu "huo!". De pe pista de aterizare, candidatul a ple­cat spre primărie, unde s-a ţinut o şedinţă a CPUN-ului local. Mai cu o glu­miţă, mai cu o snoavă, când grav, când amuzant, cum îi stă bine unui po­litician, Radu Câmpeanu a dialogat cu "masele". Adică, o mână de oa­meni. Printre altele, le-a istorisit şi o întâmplare cu Mihai Chiţac, mi­nis­trul de Interne.

"Mi-a comunicat şi a repetat de nenumărate ori că Se­curitatea s-a desfiinţat, povestea candidatul. Până la proba contrarie, eu trebuie să-i acord încredere. În ce pri­veşte ascultarea convorbirilor, aş pu­tea să vă spun că dl general zicea de un număr atât de mare de aparate, încât nici nu se ştie câte au fost, dar poliţia le-a tăiat cablurile de alimentare. Cert este că un cunoscut de-al meu a venit la sediu, după ce mi se montaseră telefoanele, şi m-a rugat să-l las să se uite la ele. L-am lăsat, şi mi-a arătat o mică piesă cu care se aju­tau cei de la ascultare". De la Bacău, Câmpeanu a pornit spre Piatra Neamţ şi Suceava. Apoi, la 21 apri­lie s-a deplasat la Sibiu, unde s-a întâlnit mai mult cu reprezentanţii minorităţii germane din zonă.

Uitând, se pare, că voturile veneau de la români, Radu Câm­peanu, ca şi Ion Ra­­ţiu, a făcut campanie electorală mai mult printre străini. Între 11-13 aprilie, la invitaţia "Solidarnosc", a ple­cat în Polonia, unde s-a întâlnit cu Lech Walesa şi cu Bogdan Lis (şe­ful comisiei de politică externă a sin­di­catului). De parcă era campanie elec­torală în Polonia, şi nu în Ro­mâ­nia, a vizitat succesiv oraşele Gda­nsk, Gdynia şi Varşovia. Ceva mai târ­ziu, între 25-30 aprilie, însoţit de so­ţia sa Dina, Câmpeanu a plecat pes­te Ocean, unde s-a întâlnit cu Ca­mil Petrescu şi George Şerban (lideri ai Comitetului americano-român), J. Ingram (de la Comisia SUA pentru Se­curitate şi Cooperare în Europa), F. Wolf (congresman), A. Becker (şe­ful Oficiului pentru România), diverşi funcţionari ai Departamentului de Stat şi ai Agenţiei Guvernamentale pentru Promovarea Investiţiilor Private. A acordat interviuri ziarelor ewsweek, New York Times, Herald News şi posturilor de radio BBC, Vocea Americii, Europa Liberă.


LINŞAJ ELECTORAL
De atenţie specială s-a bucurat şi acasă, printre ai lui. Dar în alt sens. La 5 mai, la Brăila, la un miting desfăşurat la cinematograful "Republica", era gata-gata să fie linşat de câţiva "alegători" înfierbântaţi. În loc de pancarte şi lo­zinci, cetăţenii (turmentaţi, din ce scria presa opoziţiei) agitau bâte, cuţite şi pietre. Profitând de paza "subţire", unul l-a pocnit în cap pe Câmpeanu, în timp ce alţii au încercat să îl sugrume pe Eugen Mailat, un însoţitor al preşedintelui liberal, cu care l-au confundat. Pe lângă candidat, au mai pătimit garda lui de corp, un consilier şi un maior de poliţie. De teama unor evenimente nedorite, mitingul programat pentru a doua zi, în Galaţi, a fost amânat.
"În legătură cu încercarea de omor de la Brăila, cer Ministerului de Interne să facă o anchetă serioasă şi eficace pentru ca făptaşii şi instigatorii să fie pedepsiţi conform legii", scria Radu Câmpeanu într-o adresă oficială trimisă prim-mi­nistrului Petre Roman.