Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Implicarea USR în acțiunea #rezist îndreptată împotriva instituțiilor fundamentale din domeniul justiției devine una pe față. La doar câteva zile după apariția filmului Recorder, deputatul USR de Sibiu Adrian Echert a depus în Parlament un proiect de lege care vrea să lovească direct în judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și în fostul ministru liberal de resort Cătălin Predoiu. Mai exact, vrea să abroge din statutul judecătorilor și procurorilor prevederea conform căreia magistrații ÎCCJ cu vechimea de 5 ani la această instanță să poată promova în avocatură sau în notariate fără examen. Parlamentarul progresist susține că un judecător de Înaltă Curte nu este neapărat specializat în aceste meserii.
La data de 16 decembrie 2025, la Camera Deputaților, a fost înregistrat un proiect de lege, denumit PLX 567/2025 - „propunere legislativă pentru abrogarea articolului 290 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”.
Autorul acestei inițiative legislative este deputatul USR de Sibiu, Adrian Echert, un susținător al protestelor #rezist și al grupării pro-Kovesi din sistemul judiciar care vor să o destituie pe președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și care cer inclusiv destituirea din Guvern a actualului ministru de Interne, Cătălin Predoiu.
Echert susține, în expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ, că vrea să elimine posibilitatea ca judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au funcționat cel puțin cinci ani la această instanță și care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile lor, să poată opta pentru intrarea în avocatură sau în notariat, fără examen.
„Necesitatea modificării rezultă din aplicarea principiului simetriei. Conform articolului 5 alineat 1 din Legea nr. 303/2022, admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiului transparenței și egalității, iar potrivit alineatului 2, admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupări funcției de judecător și de procuror se realizează prin INM”, arată deputatul USR.
„Judecătorii de Înaltă Curte nu au neapărat cunoștințele necesare”
Acesta menționează că, „așadar, concluzia este simplă: pentru oricine dorește să devină magistrat, trebuie să susțină un concurs la INM, indiferent dacă este notar, avocat etc. În mod simetric, și magistrații trebuie să urmeze aceeași procedură la intrarea în profesiile de avocat sau de notar”. Adrian Echert mai scrie, în același document, că „menținerea unei excepții de la concurs creează un regim privilegiat pentru o categorie de persoane, contrar principiului egalității în fața legii și a competiției loiale. Eliminarea acestei excepții garantează accesul pe criterii obiective și tratament egal între profesioniștii dreptului. De asemenea exercitarea funcției de magistrat nu presupune automat deținerea competențelor necesare pentru a activa ca notar sau ca avocat”.
Mai departe, parlamentarul USR inițiator arată că, „bunăoară, un magistrat specializat exclusiv în drept penal nu deține neapărat cunoștințele și experiența specifice domeniilor predominante în notariat, cum sunt dreptul civil, procedura civilă sau procedurile de publicitate imobiliară”.
Conform aceleiași expuneri de motive, „accesul prin concurs asigură un standard minim uniform de pregătire, protejând calitatea serviciilor juridice. Concursul și formarea profesională specifică fiecărei profesii sunt mecanismele adecvate pentru verificarea aptitudinilor și a pregătirii”.
Act normativ pentru „întărirea încrederii publice”
În opinia parlamentarului progresist, „eliminarea excepției asigură coerența legislativă și respectarea reglementărilor referitoare la condițiile de admitere, examinare și stagiu”, dar și că, prin această modificare, „se întărește încrederea publicului în independența și imparțialitatea magistraților și în autonomia profesiilor juridice, evitându-se percepția unei «uși rotative» între funcții”.
Interesant este că unul dintre judecătorii de la ÎCCJ care au beneficiat de această reglementare este Horia Valentin Șelaru, făcut de Traian Băsescu, pe „genunchi”, din procuror și „mâna dreaptă” a Laurei Codruța Kovesi, direct judecător la ÎCCJ. Astăzi, pensionat special, acest judecător este avocatul lui Florian Coldea.
Stelian Ion a încercat să blocheze alegerea Liei Savonea. Demersul, picat la Cameră
Acțiunea legislativă a lui Adrian Echert vine în contextul în care colegul său de partid și de Cameră, Stelian Ion, fost ministru al Justiției în Guvernul Cîțu, a încercat, tot printr-un proiect de lege, să blocheze accesul judecatoarei Lia Savonea la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La 26 mai 2025, Stelian Ion, supărat că Lia Savonea și-a depus candidatura, a întreprins demersuri directe și indirecte pentru a o opri. Deputatul USR Stelian Ion a scris cu mâna lui un proiect de lege, pe care l-a depus imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, prin care a propus majorarea vechimii ca judecător de ÎCCJ de la 2 ani la 5 ani, pentru a putea depune candidatura la conducerea instanței supreme. Spre ghinionul parlamentarului progresist, CSM a numit-o pe Lia Savonea în funcție, iar proiectul de lege a fost respins, în toamnă, la Camera Deputaților.
Problema demersului lui Stelian Ion este că, la data de 23 iunie 2025, Secția pentru Judecători de la CSM a decis, cu 9 voturi „pentru” la 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al ÎCCJ. Asta, în condițiile în care Savonea a fost, de altfel, și singurul candidat înscris în această cursă.
„Doamna judecător întrunește condițiile prevăzute de lege pentru numirea într-o funcție de conducere la instanța supremă, atât condiția de vechime în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și cea referitoare la lipsa unei sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani. (…) Secția pentru Judecători reține că doamna Lia Savonea a demonstrat cunoașterea, în concret, a motivelor, inclusiv a celor de ordin legislativ, care determină vulnerabilități în activitatea ÎCCJ”, se arată în această decizie a CSM.
La data de 29 septembrie 2025, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a înaintat Plenului un raport de respingere, în care se arată că atât Consiliul Legislativ, cât și CSM au avizat negativ inițiativa legislativă. Același lucru a fost decis și de Comisia pentru drepturile omului. În ședința din data de 15 octombrie 2025. Camera Deputaților a votat pentru respingerea legii lui Stelian Ion.
Citește pe Antena3.ro
