Rebelul Ralu ar fi împlinit 50 de ani

Ieri a fost ziua lui Ralu Filip. Ar fi implinit 50 de ani. Şi ieri, ca şi în fiecare zi de când ne-a părăsit, i-am simţit lipsa. Aveam nevoie de revolta lui, de nemulţumirile lui, de spiritul lui liber. Aveam nevoie de rebelul Ralu. Îl prezentăm azi în premieră. E cum îl ştim, e neschimbat, doar că are alt nume. Îl cheamă Firu. Aşa a vrut Securitatea atunci când a decis să-i ţină trei ani din viaţă sub observaţie.

Când  Ralu Filip a plecat dintre noi, am dorit să-i păstrăm pentru eternitate editorialele publicate în Jurnalul Naţional. Aşa s-a născut volumul "Prea mult pe repede înainte" în care au fost adunate toate editorialele publicate de Ralu în ziarul nostru. Dar nu numai atât. Volumul a fost întregit cu gândurile celor care l-au cunoscut îndeaproape pe cel care plecase dureros de repede dintre noi. Echidistant. Intelectual. Reformator. Altruist. Mentor. Deschis, liber în spirit, veşnic revoltat, veşnic nemulţumit, un motor supraturat. Sunt cuvintele pe care le-am citit şi auzit despre Ralu Filip. Personal, am remarcat revolta, nemulţumirea care îl măcina. Am colaborat îndeaproape cu prilejul candidaturii sale independente la Primăria Capitalei, în 2005. Am crezut până de curând că era vorba mai mult de o revoltă născută din responsabilitatea funcţiei pe care o deţinea la Consiliul Naţional al Audiovizualului şi mai puţin una organică. Îi plăcea ca lucrurile, mai ales cele simple, să fie făcute bine şi cu responsabilitate Îl nemulţumea nedreptatea. Este şi motivul pentru care, student fiind a intrat în vizorul Securităţii şi a fost urmărit timp de trei ani, primind indicativul "Firu". Acum, după ce i-am citit dosarul de urmărit de la fosta Securitate, am înţeles că aşa era Ralu Filip. Un rebel, un revoltat, anti-sistem .

INDICATIVUL "FIRU"
În paginile care urmează vom prezenta o parte din notele informative ale Securităţii prin care încercăm să reconstruim imaginea studentului Ralu Filip. Vom păstra însă confidenţialitatea numelor care apar în aceste documente.

Dar de ce a intrat Ralu Filip în vizorul Securităţii? Pentru că cineva a avut grijă să-l toarne că face comentarii negative despre "conducerea superioară de partid şi politica extrenă a ţării noastre", că sunt neajunsuri în aprovizionarea populaţiei, că ascultă postul Europa liberă, transmiţând informaţiile mai departe. Iar Securitatea s-a mobilizat imediat punând la punct un plan în 10 puncte prin care rebelul Ralu a fost ţinut sub observaţie între anii 1981-1984, mai ales că, după cum însuşi securiştii remarcau "este un element capabil, dotat cu un bun potenţial intelectual şi obţine rezultate  remarcabile pe linia de învăţământ". De altfel, unele note informative remarcă influenţa şi personalitatea lui Ralu Filip: "Acesta este o persoană cu o puternică personalitate fapt ce i-a permis să se impună colegilor săi ca un aşa-zis lider al unui grup. În cadrul întâlnirilor cu membrii grupului, Filip Ralu face comentarii negative la adresa politicii partidului şi statului nostru şi colportează ştirile transmise de postul de radio Europa Liberă ale cărui ştiri le audiază frecvent".

Iar Ralu nu s-a limitat doar la atât. "În discuţii caută să demonstreze superioritatea ţărilor capitaliste, de multe ori dând exemple din Franţa. La facultatea venea mereu cu «noutăţI». Vorbea despre grevele din Polonia şi era de părere că o să se întâmple şi la noi la fel. La afirmaţia că postul de radio aşa-numit «Europa liberă» ar putea fi redus la tăcere, a răspuns că este imposibil, deoarece este foarte bine păzit", se arată într-o altă notă informativă. Nu de puţine ori, aşa cum reiese din notele Securităţii, Ralu Filip vorbea despre greşelile regimului, arătând că "organizarea în general a vieţii  social-economice lasă de dorit". El nu se sfia să laude modul cum societatea capitalistă rezolva problemele fiecărui cetăţean. De altfel, tot dintr-o notă a Securităţii reiese că Ralu Filip a scris şi a trimis două scenarii de film în care critica aspecte negative din viaţa socială a ţării.

MILITA PENTRU LIBERTATEA STUDENTULUI
Era preocupat şi de drepturile studenţilor şi calitatea învăţământului, manifestându-şi revolta faţă de lucrurile impuse, toate acestea ajungând bineînţeles şi la urechile Securităţii: "În şedinţă arăta că «de ce să fie obligaţi studenţii să vină la un curs care nu le place şi nu le foloseşte» criticând şi pe unii profesori că nu au cursul bun.  Referindu-se la colegi arăta că unii dintre colegii săi, au învăţat anul trecut şi au obţinut note mari ca să poată fi primiţi în partid şi să-şi poată astfel atinge şi alte scopuri". Erau probleme care îl frământau pe Ralu Filip. Dovadă frecvenţa cu care aceste nemulţumiri ale lui apăreau în notele Securităţii care informeau  despre cum Ralu militează pentru "libertatea studentului".

Din unghiul informatorului, ele apăreau însă ca o "serie de concepţii puţin deformate". "În cadrul adunărilor ASC  ale anilor II îşi spune răspicat punctul său de vedere, considerând atunci când s-a discutat problema rezultatelor din anul I că fiecare trebuie să-şi vadă de treburile sale şi că rezultatele unora dintre studenţi nu trebuie să preocupe colectivitatea dat fiind faptul că fiecare are dreptul să aibă anumite preferinţe şi să nu-i placă anumite cursuri", se remarcă într-o altă notă a Securităţii. La fel de direct era şi cu acei colegi care se înregimentau în PCR pentru a le fi mai bine. "Îşi permisese să-i spună unui coleg care devenea membru PCR că: «e păcat de tine şi o să ajungi în ştreang ca ăia din Polonia»", arată o notă informativă.

"CENTRUL ONU PENTRU ÎNFOMETAŢI"
Nu se ferea să spună ce gândeşte despre sistem, despre cei din jurul său. "Referindu-se la politica internă, Filip Radu arată că «absolut în toate domeniile vieţii social-economice şi politice se greşeşte enorm şi această vină o poartă în exclusivitate factorii de decizie politică, respectiv conducerea de partid şi de stat»,  considerând că în «primul rând ar trebui înfăptuită o adevărată revoluţie culturală pe toate planurile». Cu privire la industrializarea ţării noastre consideră că «acest proces este greşit conceput şi de aici se trag toate nenorocirile şi o dezvoltare accentuată a agriculturii ar fi fost mult mai nimerită», scrie într-o notă informativă, iar o alta arată că «studentul Filip Ralu consideră că toate dificultăţile printre care trecem se datoresc sistemului socialist».

Ironia, umorul erau şi ele o armă a revoltei. Bineînţeles că şi acest lucru a ajuns la urechile Securităţii, în amănunt." "Au scris pe bănci în amfiteatrul III, cu carioca, expresii ca: «aici se manipulează carne», «dincolo se dă zahăr», «aici se vând bilete ITB». Pe un suport de carton (cum se obişnuieşte la conferinţe) aveau scris:

«Centrul ONU pentru înfometaţi» pe o parte şi «centrul ONU pentru distribuirea cărnii» pe cealaltă parte".

Sensibil, omenos, Ralu Filip nu s-a dat în lături atunci când a fost nevoie să-şi sprijine colegii, chiar dacă îşi risca propria libertate. A redactat memorii către Nicolae Ceauşescu pentru a-şi ajuta o colegă să plece din ţară în care solicita urgentarea aprobării şi protesta faţă de "nerespectarea drepturilor omului în ţara noastră".

"DA, RECUNOSC"
Ralu Filip şi-a păstrat curajul cu care a contestat regimul şi atunci când a fost chemat la Securitate. El a recunoscut că în grupul său de prieteni, fie că era la facultate, fie în timpul liber iniţia discuţii cu caracter politic. "În aceste ocazii, am iniţiat unele discuţii cu caracter politic în care criticam unele stări de fapt din ţară", mărturiseşte Ralu. De asemenea, el a recunoscut că a comentat emisiuni ale postului Europa Liberă şi discuta despre acţiunile sindicatului Solidaritatea din Polonia. Nu a dat înapoi nici atunci când a venit vorba despre criticile aduse studenţilor comunişti şi a modului cum se intra în PCR.
Sunt frânturi din cei trei ani de studenţie ai lui Ralu Filip. Suficiente pentru a completa şi a ne fixa în conştiinţă imaginea lui de revoltat, nemulţumit, reformator. Puţine pentru cei lăsaţi nemângâiaţi de plecarea lui prematură lasând fără răspuns o întrebare dureroasă: oare de ce?

O viaţă într-un CV

Data naşterii: 30.08.1959

Naţionalitate: română

Statut civil: căsătorit, doi copii

Limbi străine: franceza, engleza

Carieră profesională:

Licenţiat (1984) al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti;

1980-1984, din cauza opiniilor sale critice la adresa regimului comunist intră în vizorul Securităţii; i se întocmeşte dosar de urmărire sub numele "Firul", primit ulterior de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

1984-1990, avocat Baroul Urziceni

1990-1991, avocat Baroul Bucureşti

1990-octombrie 2000, jurnalist, şef de secţie, redactor-şef adjunct, senior editor, editorialist la "Curierul naţional"

1991, părăseşte Baroul Membru C.N.A. din 01.07.2002 la propunerea Camerei Deputaţilor.  Numit de Parlament ca Preşedinte al C.N.A. începând din 9 decembrie 2002 pentru un mandat de 4 ani cf. HG nr. 38/09.12.2002, prelungit la 6 ani conform legii. Prezenţa în viaţa publică 1998, membru fondator şi director Casa NATO în România (organizaţie non-guvernamentală); 2000-2002, realizatorul emisiunii "Scurt pe doi" (TVR 1); 2003-2004, prezintă în cadrul unor reuniuni internaţionale precum A XX -a Reuniune a Comitetului de contact pentru Directiva Televiziunea fără Frontiere punctul de vedere al C.N.A.; 2003-2006, coordonează, în calitate de preşedinte COMPAR, licitaţiile pentru desemnarea furnizorilor de date de audienţă la televiziune; 2004-2006 Coordonează, în calitate de preşedinte C.N.A., activităţi în cadrul Proiectului PHARE

Lucrări publicate
Deceniu mare, politicieni mici. România 1990-1998, Bucureşti, Editura Staff, 1999


"Odată, după 1989 desigur, Ralu mi-a povestit despre «aventurile» sale din studenţie. Din Ralu Filip devenise "obiectivul Firu" în catastifele Securităţii pentru vina de a fi altfel.  Iar acel altcumva l-a pus în răspăr cu organele de represiune comuniste"
Marian Nazat


"Ralu Filip a reuşit să aducă ordine şi respect într-un mediu dereglementat şi aproape copleşit de haos. A preluat o instituţie insignifiantă şi a transformat-o într-o instanţă mai respectată decât multe dintre instituţiile politice de frunte. "
Adrian Năstase

"A creat o instituţie şi a promovat o legislaţie de nivel european"

Spiritul reformator al lui Ralu Filip şi-a pus amprenta şi în Consiliul Naţional al Audiovizualului. De altfel, Ralu Filip a plecat dintre noi în mai 2007, la câteva
ore după o ultimă şedinţă a CNA. Sub conducerea lui, instituţia a reuşit să-şi menţină echilibrul şi imparţialitatea.
"A fost un om destinat profesiilor liberale. Nu s-a lăsat încătuşat de comunism. înainte de 1989 a fost hărţuit de securitate, a avut dosar de urmărire conform adeverinţei de la CNSAS, a vorbit cu discreţie despre acest episod şi doar pentru a se apăra (...) Echilibrat, onest, ferm, neînregimentat politic, devotat reînnoirii democratice a României, şi-a pus întreaga energie în slujba unor proiecte pentru care a luptat fără odihnă. Ataşamentul pentru un astfel de proiect instituţional l-a determinat să abandoneze jurnalismul pentru a deveni în decembrie 2002 preşedintele CNA. în această calitate a reuşit să reformeze instituţia; a avut o contribuţie decisivă la elaborarea şi adoptarea noii legi a audiovizualului, care a preluat acquis-ul comunitar şi a permis închiderea capitolului despre audiovizual în cadrul negocierilor de aderare; a iniţiat o strategie de alocare a frecvenţelor care a pus pe primul plan interesul public; s-a implicat direct în realizarea reţelei naţionale de radio a Bisericii Ortodoxe Române şi a primului post de radio destinat copiilor; a coordonat licitaţia pentru desemnarea furnizorilor datelor de audienţă la televiziune. între 2004-2006 a gestionat cu maximă eficienţă fondurile obţinute prin Proiectul PHARE, dotând CNA cu un sistem de monitorizare performant şi cu logistică de înalt nivel tehnic. Pasionat, inteligent, demn şi responsabil, respectat de prieteni şi neprieteni, artizan al unor relaţii umane calde şi eficiente, Ralu Filip are marele merit de a fi creat o instituţie şi de a fi promovat o legislaţie de nivel european în domeniul audiovizualului românesc", nota CNA pe pagina sa de internet la dispariţia celui care le-a fost preşedinte.

Ralu Filip: Prea mult repede-nainte

Anul trecut, persoane suprasaturate cu simţ civic demascau de zor controlul puterii asupra media, dezinformarea masivă practicată de televiziuni. Acuze furibunde în ţară, rapoarte şi plângeri colective trimise în străinătate, care au pus pe jar politicieni americani şi europeni. Cine cum sosea în România nici nu aştepta să ajungă la hotel pentru a-şi exprima îngrijorarea în legătură cu libertatea de exprimare, cu situaţia presei. Aveai impresia că în România se practică cea mai a dracului cenzură şi că opoziţiei i-au mai rămas doar gurile de burlan ca să-şi exprime opiniile.

Am spus atunci că există o diferenţă semnificativă între a fi corect informat şi bine informat. Ştirea corectă îţi prezintă fapte sau evenimente reale, în simpla lor desfăşurare. Pentru a le înţelege cauzele sau efectele reale este nevoie de mai mult. În primul rând, de altfel de informaţii şi dezbateri. Mai spuneam că nu un actor politic sau altul este neapărat victima, ci publicul care nu-şi poate exercita în cunoştinţă de cauză drepturile. Că, uneori, absenţa deontologiei profesionale, incompetenţa sau rigorile economice şi concurenţa între posturi afectează calitatea informaţiilor livrate publicului.

Altfel spus, considerăm că o problemă atât de importantă necesită o dezbatere întemeiată pe date corecte, cu repere europene şi eliberată de partizanat politic.

Unii m-au ironizat. Alţii, etichetându-mă ca omul PSD, m-au acuzat că fac jocul puterii de atunci. Este şi Giovanni Sartori omul PSD? "Homo videns - imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea" a fost tipărită în limba română în acest an la Humanitas. "Trebuie să stabilim din capul locului că informaţia nu înseamnă cunoaştere (...) Informaţia în sine nu ne face să înţelegem; putem să fim foarte bine informaţi despre multe lucruri, şi totuşi să nu le înţelegem. (...) Pentru a iubi muzica e nevoie să ştii ceva muzică, altminteri Beethoven e doar gălăgie. Pentru a iubi fotbalul e nevoie să înţelegi mai întâi natura jocului. Ca să te pasionezi de şah trebuie să cunoşti mutările. Prin analogie, în politică şi în afaceri internaţionale, cine a depăşit "pragul critic" prinde din zbor ştirile zilei, pentru că înţelege din zbor semnificaţia şi implicaţiile lor".

Prin intermediul ştirilor corecte afli rezultatul meciurilor de fotbal, unde a avut loc un incendiu, câţi oameni au murit într-un accident de maşină, unde s-a mai dus preşedintele ţării şi ce a spus el, ce măsuri a luat guvernul, cine se ceartă în parlament. România nu duce lipsă de astfel de ştiri. Lipseşte, în schimb, informaţia care ajută publicul să înţeleagă realitatea, să o perceapă corect.

Dezinformarea prin televiziune e involuntară şi într-un fel inevitabilă, consideră Sartori. "Jurnaliştii posedă nişte «ochelari» cu totul particulari, care îi fac să vadă anumite lucruri şi nu altele; şi, de asemenea, să vadă într-un anumit fel ceea ce văd. Ei selectează şi construiesc ceea ce e selectat", avertizează Pierre Bourdieu în "Despre televiziune". Iar criteriul de selecţie este imaginea. Ce nu se poate filma, îmbrăca în imagini, nu se difuzează. Tocmai de aceea televiziunea îndeamnă la dramatizare, lucru de care avem parte zilnic. În plus, televiziunea comprimă atât ştirile, cât şi dezbaterile. Ea oferă publicului ceea ce unii au denumit "gândirea rapidă" (fast thinking). Totul curge pe repede- nainte sub presiunea urgenţei, a timpului, presiune sub care Platon spunea că nu se poate gândi. Dacă mai adăugam nivelul intelectual şi profesional scăzut al multora dintre realizatori şi reporteri, rezultatul este distrugător.

De exemplu, subiectul reformării clasei politice prin trecerea la sistemul unicameral. Actuala imagine a Parlamentului este dată în special de televiziuni. Ani în şir am văzut doar senatori şi deputaţi nepotriviţi cu rolul de parlamentari, inutili şi costisitori. Bun sau prost, Parlamentul a adoptat tone de legi despre care nu ni se spune nimic deşi ne guvernează viaţa. Confuzia între instituţie şi aleşi este deplină. Puşi să aleagă, oamenii vor opta evident pentru sistemul unicameral. Întrebarea fundamentală lipseşte: instituţia Parlamentului este deficitară sau mulţi dintre aleşi îşi bat joc de alegători? O astfel de întrebare nu se poate filma şi nici pune pe repede-nainte. Românii nu sunt astăzi mai bine informaţi decât erau anul trecut. (10 octombrie 2005)

Cum şi-a propus Securitatea în 10 puncte să-l supravegheze

Prezentăm integral, aşa cum reiese din dosarul de urmărire informativă, planul de măsuri pus la punct de Securitate în cazul lui Ralu Filip.

"Numitul Filip Ralu Traian, fiul lui Victor şi Elena, născut la 30.08.1959 în Bucureşti, student anul II la Facultatea de drept, ne-a fost semnalat că face unele comentarii negative cu privire la conducerea superioară de partid şi politica extrenă a ţării noastre.

Pentru verificarea celor semnalate, pentru stabilirea cauzelor manifestărilor tendenţioase ale celui în cauză şi pentru prevenirea oricăror fapte sau împrejurări de natură să lezeze securitatea statului, PROPUNEM:

A se aproba luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a numitului Filip Ralu-Traian.

În procesul lucrării sale informative vor fi avute în vedere următoarele obiective:
- Stabilirea activităţilor şi preocupărilor obiectivului, a concepţiilor sale politice, a cauzelor care îl determină să se situeze pe o poziţie necorespunzătoare;
- Prevenirea eventualelor influenţe negative pe care ar putea să le exercite asupra colegilor sau asupra altor categorii de tineri.
- Identificarea peresoanelor cu care intră în contact sau cu care întreţine relaţii apropiate şi stabilirea faptului dacă concepţiile şi opiniile sale negative au aderenţă în locurile şi mediile în care îşi desfăşoară activitatea ori pe care le frecventează.
- Documentarea activităţii sale tendenţioase despre regimul nostru.
În scopul realizării celor propuse mai sus vor fi luate următoarele măsuri:
1. Dirijarea în continuare a sursei "M" din legătura Direcţiei a ????IIII????-a în scopul stabilirii faptului dacă cel în cauză are anumite nemulţumiri, dacă are manifestări ostile la adresa regimului, persoanele cu care întreţine relaţii apropiate şi care cunosc aceste manifestări, natura relaţiilor sale cu studentul (...), locuri şi medii frecventate.
- Termen: permanent
- Răspunde: lt. maj. (...)
2. În vederea stabiliri persoanelor care îl vizitează la domiciliu, a faptului dacă are anumite nemulţumiri, dacă între el şi părinţi exită disensiuni şi dacă are manifestări ostile vor fi întreprinse măsuri de supraveghere informativă prin surse "F".
- Termen: permanent.
- Răspunde: lt. col. (...)
3. Pentru stabilirea preocupărilor şi concepţiilor sale politice, a comportării în facultate, a persoanelor cu care întreţine relaţii mai strânse şi a faptului dacă exercită vreo influenţă nocivă asupra acestora, vor fi luate măsuri de încadrare informativă prin sursele "(...)", "(...)" şi "(...)".
- Termen: permanent.
- Răspunde: mr. (...)
4. În eventualitatea în care posiblităţile informative identificate până în prezent se dovedesc a fi ineficiente, pentru realizarea obiectivelor propuse, vor fi efectuate 1-2 recrutări din rândul colegilor sau a persoanelor ce se află în anturajul său.
5. Vor fi efectuate investigaţii în facultate pentru a cuoaşte dacă are anumite nemulţumiri, persoane cu care întreţine relaţii mai strânse, pentru a stabili amănunte legate de coportarea şi preocupările sale.
- Termen: 10.XI. 1981
- Răspunde: mr. (...)
6. Interceptarea corespondenţei pe o perioadă de 6 luni pentru a cunoaşte dacă întreţine relaţii cu cetăţeni străini, legăturile obiectivului, dacă are manifestări tendenţioase la adresa regimului.
- Termen: 5. XI.1981
- Răspunde: mr. (...)
7. Măsuri T.O. la domiciliul celui în cauză pentru a stabili dacă are manifestări ostile, anumite nemulţumiri, dacă întreţine relaţii suspecte cu cetăţeni români sau străini, dacă are preocupări literare şi dacă  în conţinutul acestora sunt înserate calomnii sau aprecieri defavorabilela adresa conducerii de partid şi de stat.
- Termen: 15.XII.1981
- Răspunde: mr. (...)
8. În cazul în care din lucrarea sa apar probleme legate de afaceri, deţineri de materiale cu conţinut denigrator, mistic etc. va fi efectuată o percheziţie la domiciliul său.
- Termen: 30.I.1982
- Răspunde: mr. (...)
9. Legăturile obiectivului vor fi identificate, verificate în evidenţele M.I. iar în măsura în care acestea prezintă interes operativ vor fi supravegheate informativ.
- Termen: permanent.
- Răspunde: mr. (...)
10. Dacă situaţia va impune cel în cauză va fi predat în filaj pe perioade scurte de timp.
- Termen. 10.II.1982
- Răspunde: mr. (...)


"Imaginea lui mi s-a clarificat şi aşa mi-a rămas în creier: lucid, curajos, tandru, profesionist. Era talentat şi logic. ştia să sesizeze esenţialul. Avea sentimentul prieteniei"
Adrian Păunescu

"Mă bucur pentru succesele care le încununează carierele, mă mândresc cu umărul pe care l-am pus la începutul lor de drum, dar dincolo de toate rămân cu o nedumerire dureroasă: de ce s-a grăbit Ralu să plece atât de devreme?!"
Horia Alexandrescu