Epuraşu' uşa rupe...

În exemplificările de la sfârşitul episodului anterior, unele bizarerii ar putea fi considerate cam "trase de păr", dar cumulul lor nu poate să nu îngrijoreze chiar şi pe cei mai sceptici neîncrezători. Totuşi, numărul 666 se dovedeşte a fi unul cu totul deosebit, şi dintr-o perspectivă complet neutrală, cum ar fi cea aritmetică.

O scurtă digresiune aritmosofică ne va arăta că acest număr 666 - al fiarei -, indiferent cât este de diabolizat şi de maleficiat, rămâne totuşi un număr special, de o singularitate aparte. Dar până să examinăm numărul trisextil, să pornim de la particularităţile numărului 6, din care se compune.

Banalul 6 este singurul număr care este egal atât cu suma celor trei divizori ai săi, cât şi cu produsul aceloraşi: 1 + 2 + 3 = 1 x 2 x 3 = 6. Prima proprietate îl înscrie în categoria numerelor "perfecte", adică, egale cu suma divizorilor săi proprii (respectiv, cei diferiţi de el însuşi).

VARIANTE. Totodată, în careul din figura 1, rezultat prin permutarea triadei 1, 2, 3, se formează 666, atât prin însumare pe verticală, cât şi pe orizontală; în aceeaşi figură sunt arătate şi alte caracteristici ale lui 6.

Numărul 66 e banal - 6 x 11 şi atât... Totuşi, 1/66 e egal cu 0,0151515151515, iar 151 + 515 = 666. Numărul 666 mai prezintă şi o serie de alte particularităţi care-l fac unic în felul său, putând fi pus sub diferite forme, precum se vede în figura 1. Astfel, pe lângă faptul că e egal cu suma primelor 36 de numere (respectiv 62), dacă se însumează pătratele primelor 7 numere prime (numere care nu admit alţi divizori decât 1 şi pe ele însele), rezultă 666. (vezi figura 2) De asemenea, el poate fi pus şi sub alte forme, după cum se poate vedea în aceeaşi figură. Dacă vom considera şirul numerelor întregi simple: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, numărul 666 rezultă din însumarea lor, ele fiind grupate în două variante, însă cu menţinerea ordinii. Acelaşi lucru, dar numai într-o singură variantă, în ordinea inversă a numerelor întregi simple (vezi tot figura 2).

În privinţa 666 la cub, numărul 295.408.296 nu prezintă ceva special, în afară de faptul că numărul format din ultimele trei cifre, 296, diferă cu 1, faţă de acela format din primele trei cifre, 295. De asemenea, suma numerelor de la 1 la 666 este 222.111 sau suma primelor 144 zecimale ale numărului transcendent p este egală tot cu 666, iar 144 = (6 + 6) x (6 + 6)... Totalul cifrelor care compun imensul număr care reprezintă 66647 însumează 666. La fel şi pentru 66651. Iar 47 şi 51 nu sunt nişte numere întâmplătoare, ci (4 + 7) x (5 + 1) = 11 x 6 = 66...

Vlaicu Ionescu, inegalabilul hermeneut nostradamian arăta că în muzică, 666 apare legat de intervalul de quartă mărită - tritonul, numit şi "diabolus in musica". (Cf. Vlaicu Ionescu, Nostradamus, profet al lumii moderne, vol. II, Ed. Albatros, Bucureşti 2001.)

Lista acestor ciudăţenii aritmetice ale numărului 666 ar putea continua cu multe alte exemplificări, dar asta nu reprezintă un scop în sine.

SEMNIFICAŢIA. Generalizând se poate constata că numărul 666 face parte din numerele cu trei cifre de forma nnn. Aceste numere numite "uniforme" sau "palinforme" sunt o formă particulară a numerelor palindrome, respectiv, cele care rămân aceleaşi, indiferent dacă sunt citite de la stânga la dreapta sau invers. Având deci o simetrie bilaterală, ca şi cuvintele sau expresiile "palindrome", în care ordinea literelor - şi implicit, semnificaţia - rămâne aceeaşi indiferent de sensul citirii, precum faimoasa sintagmă din copilărie - epuraşu' uşa rupe...

În figura 3 sunt prezentate toate numerele "uniforme" sau "palinforme" cu trei cifre de forma nnn. (De remarcat că toate au ca divizor pe 37 care este al doisprezecelea număr prim). Între ele, pe lângă 666, se remarcă 333 şi 888. Primul este considerat numărul lui Dumnezeu, iar al doilea numărul lui Iisus Hristos (vezi figura 3). Se observă 666, rezultă prin înmulţirea cu 2 a numărului divin 333 (legat de treime şi mai având şi alte particularităţi), diavolul maimuţărind pe Dumnezeu, încearcă din trufie, să-L depăşească prin dublare...

Comparând echivalenţele numerice, se vede cum Iahve, Tatăl ceresc se reflectă în Fiul (vezi fig. 3). De asemenea, numărul 17 - al şaptelea număr prim - este numărul tainic al manifestării Logos-ului (Cuvântul), care este asimilat cu Mântuitorul Iisus Hristos. De 17, care are la rândul său o serie particularităţi se leagă numărul 153, considerat tot număr hristic: este numărul peştilor din episodul evanghelic al pescuitului miraculos în lacul Tiberiada de Şimon-Petru. (Cf. Ioan, 21/11.)

Şi 153 este un număr aparte: - este suma primelor 17 numere; - este suma primelor 17 numere prime; - unul din cele patru numere care sunt egale cu suma cuburilor cifrelor componente (celelalte fiind 370, 371, 407) şi multe altele pe care nu le mai comentez din economie de spaţiu (vezi figura 4).

Ajunşi în acest punct, trebuie să amintim că pentru matematicienii greci din Antichitate, numerele aveau o semnificaţie geometrică, în sensul echivalenţei numerelor cu figurile geometrice. Astfel, ei au dezvoltat concepţia numerelor poligonale: triunghiulare, pătratice, pentagonale, hexagonale, ... r-gonale. Numerele triunghiulare sunt cele mai simple numere poligonale, triunghiul fiind primul poligon regulat inscriptibil în cerc. Se poate lezne remarca din figura 4, că 153 e numărul triunghiular al lui 17 (= 7 + 10), iar numărul său în oglindă. 351 e numărul triunghiular al lui 26ş= 2 x 13 (= 6 + 7)ţ. În schimb, 666 e numărul triughiular al lui 36 (care e pătratul lui 6). În acelaşi timp, am văzut că acelaşi 666 îl are ca divizor pe 37, la fel ca toate numerele palinforme compuse din trei cifre. Or, 17 e al şaptelea (3 + 4), număr prim, în timp ce 37 e al doisprezecelea (3 x 4), număr prim. Între 153 (= 9 x 17, dar şi D17) şi 666 (= 2 x 9 x 37, dar şi D36) există destule relaţionări (vezi figura 4). De altfel, rezultă oricum că între 6, 7, 8, 9, 17, 36, 37, 153, 666, 888 există numeroase conexiuni semnificative.

TĂLCURI. Numărul 666 se leagă indirect şi de j = 1,618 - "numărul de aur", proporţia ideală a Antichităţii şi a Renaşterii. Am văzut că 666 reprezintă numărul triunghiular al lui 36, dar această valoare este unghiul decagonului regulat înscris în cerc (36o), a cărui latură e egală cu inversul "numărului de aur" (l10 = 1/j). Decagonul stelat are latura egală cu ş, având unghiul de 108o, a cărui valoare înmulţită cu binomul de inversiune al lui 6 dă 666 ş108 x (6 + 1/6) = 666ţ.

În episodul anterior am văzut legat de formatul A4, apărea numărul 1260, egal cu echivalentul în zile, al duratei de 42 de luni, cât se spune că fiarei "i s-a dat putere să lucreze" (Ap., cap. 13/5). Or, 1260 este un important număr ciclic, reprezentând perioada de precesie echinoxială a unui semn zodiacal (adică, 30 de grade). Pus sub forma: 2160 = 216 x 10 = 6 x 6 x 6 x 10, regăsim numărul 666...  Deşi literatura e plină de tălmăcitori ai Apocalipsei, care se întrec în mânuirea citatelor, textul acesta profetic e încă plin de sensuri enigmatice. Apar două fiare: prima, ridicată din mare cu 10 coarne (cu câte 10 cununi împărăteşti) şi cu 7 capete (cu semne de hulă pe fiecare); a doua, ridicată din pământ şi care e subordonată primeia: "şi toată stăpânirea celei dintâi fiare ea o pune în lucrare, în faţa ei" (Ap. 13/12).

Îmi stăruie în minte opinia aceluiaşi Vlaicu Ionescu, exprimată într-un articol - Sf. Ioan pitagoricianul - publicat în revista Atlantis, nr. 380/1995, potrivit căreia "666 are o semnificaţie mult mai subtilă". De aceea, trebuie găsite tâlcuri mai aprofundate. Parcă spre asta ne îndeamnă o relectură a versetului 18, cu care se încheie cap. 13 al Apocalisei (partea a IV-a), singurul în care apare fatidicul 666: "Aici e toată înţelepciunea. Cine are priceperea să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Şi numărul ei este şasesuteşaizecişişase".

va urma