Amintiri despre Unire în Oraşul Unirii

Cornel Pârv este unul dintre “veteranii” Zilei Naţionale de la Alba Iulia. “Vin de la 15 ani, de când s-a sfinţit monumentul lui Horea, Cloşca şi Crişan, în anul 1937. Pe atunci am venit cu un tren. Am văzut şi o demonstaţie aviatică care mi-a rămas în minte. Acum cetatea e reclădită, dar nu mai dăinuieşte acelaşi spirit, mândria că suntem români. Am luat la mine mai multe insigne reprezentative pentru acest moment. Am şi tricolorul, ca în fiecare an. Am depus un jurămât, cât voi fi de bătrân, să vin la Alba Iulia”, a spus Cornel Pârv, de 91 de ani, din Ţara Haţegului.

 “Socrul meu a fost delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia”

 Prin mulţime au fost prezenţi şi urmaşi ai participanţilor la actul istoric de acum 92 de ani de la Alba Iulia. “Socrul meu, Teodor Bereş, a luat parte la Marea Unire de la 1918, ca şi delegat din Bihor. Povestea că a fost o zi deosebită, au venit pe jos şi cu carele. Am preluat tradiţia şi venim la Alba Iulia de 10 ani, împreună cu familia. Atmosfera este plăcută, vrem să fim alături de ceilalţi români. Patriotismul nu trebuie să dispară”, a spus Viorel Stoica, de 68 de ani, din Bratca, Bihor.

 Opincile, mărturie a Marii Uniri

 Un colecţionar din Almaşu Mare, îmbrăcat în straie populare, a adus la Alba Iulia un steag şi opincile purtate de un ţăran care a participat la Marea Adunare Naţională de la 1918. “Nicolae Lasc a purtat aceste opinci şi, pe vremea când trăia, mi-a mărturisit a venit pe jos de la Almaşu Mare la Alba Iulia, că oamenii s-au organizat cu mic cu mare ca să ia parte la întregirea ţării. Port la mine «Hotărârea noastră», act care relatează modul de organizare al Unirii. Acest document a circulat în toate teritoriile şi a fost semnat de participanţi. Eu am păstrat documentul cu semnăturile localnicilor din satul Buneşti, care a fost alcătuit de preot”, a spus colecţionarul Emilian Achim.  

 “A arborat drapelul de luptă al unităţii pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, cu o opincă ruptă în călcâi”

 Cu un steag într-o mână şi un balon tricolor în cealaltă, un bătrânel asculta cu pioşenie slujba religioasă din curtea Catedralei Reîntregirii Neamului. Dumitru Bucur are 78 de ani şi este din Brăneşti, judeţul Dâmboviţa. Spune că este revoluţionar şi vine de 18 ani în fiecare an, în ziua de 1 decembrie, la Alba Iulia, pentru a aduce un omagiu de recunoştinţă înaintaşilor săi dispăruţi pentru unitatea românilor. “Este o zi deosebită pentru mine şi pentru tot neamul meu. Vin de 13 ani mereu la Alba Iulia”, spune bătrânul, descendentul unei familii de eroi. “Mă trag dintr-o familie de luptători. Sunt nepotul caporalului-erou Bucur Nicolae, care şi-a dat viaţa pe câmpul de luptă pentru întregirea neamului românesc... Iar al doilea frate al tatălui meu, Bucur Gheorghe, a plecat voluntar în primul război mondial şi a fost decorat cu patru decoraţii deosebite pentru faptele lui de vitejie. El a arborat drapelul de luptă al unităţii sale pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, cu o opincă ruptă în călcâi, ca să arate lumii întregi că Armata Română a fost în stare să învingă pe duşmani şi în opinci...”, şi-a amintit cu nostalgie Dumitru Bucur.

 Olteanul Gheorghe Adam ­ pentru a 15-a oară la Ziua Unirii cu bicicleta

 Parada portului popular s-a încheiat cu parada pitorescului personaj Gheorghe Adam, din Târgu-Jiu, omul cu pieptul încărcat de medalii şi insigne, fiecare cu semnificaţii deosebite. El ne-a relatat ieri că anul acesta a făcut pregătiri speciale pentru a veni la Alba Iulia. Pe lângă bicicletă, ca mijloc de deplasare, şi-a luat şi o pereche de patine, deoarece aflase că pe traseu există şi porţiuni de drum îngheţat. Nea Gheorghe nu a regretat însă excesul de prudenţă pentru că nu apucase să folosească patinele, deoarece anii trecuţi a avut mai multe aventuri în drum spre Alba Iulia.

 Puţini oameni, ploaie şi frig

 Parcul Unirii, care de obicei era neîncăpător, a fost mai mult pustiu până la orele amiezii. Au avut loc depuneri de coroane la statuia lui I.I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Mihai Viteazul şi la busturile Reginei Maria şi Regelui Ferdinand. Au luat parte la evenimente aproximativ 2.000 de oameni. Un grup de tineri din Timişoara a venit în straie populare. “Port costumul tradiţional al bunicului meu, cred că are o vechime de cel puţin 60 de ani”, a spus Bogdan Stănilă, student din Timişoara. Preşedintele PSD, Victor Ponta, însoţit de mai mulţi parlamentari social-democraţi, printre care Avram Crăciun şi Victor Socaciu, au depus miercuri, de Ziua Naţională, la Alba Iulia o coroană de flori la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, primul făuritor al Unirii. Dacă delegaţia social-democrată a fost aplaudată de o parte dintre cei care asistau la ceremonial, în momentul în care reprezentanţii PDL au depus o coroană de flori s-au auzit fluierături şi huiduieli. Au mai fost depuse coroane de flori din partea partidelor politice, inclusiv din partea UDMR, a mai multor prefecturi şi consilii judeţene din ţară, structurilor MAI, precum şi din partea unor asociaţii ale veteranilor de război, sindicatelor, masonilor. Printre cei care au asistat la ceremonial s-au numărat şi preşedintele PNŢCD Radu Sârbu, Victor Ciorbea, Dan Diaconescu, precum şi Miron Cozma.

 ÎPS Andrei: Adrian Păunescu ar fi vrut cu mult înainte de 1989 ca 1 Decembrie să fie ziua naţională

 Patria a fost principala temă abordată în cuvântul rostit de Ziua Naţională de arhiepiscopul ortodox Andrei Andreicuţ, la Te-Deum-ul oficiat, pe o ploaie măruntă, în curtea Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, în prezenţa câtorva sute de persoane. Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia a arătat că “lumea merge înainte şi mentalităţile se schimbă, iar lucruri la care părinţii şi bunicii noştri ţineau cu sfinţenie nouă ni se par banale sau fără valoare”. Şi totuşi, sunt realităţi a căror importanţă este veşnică, a adăugat înaltul ierarh, cum ar fi “persoana lui Hristos” şi “patria”. Arhiepiscopul a precizat că patria este “unică, frumoasă şi liberă”, chiar dacă trece prin “greutăţile unei tranziţii care parcă nu se mai termină şi printr-această criză economică ce o secătuieşte”. ÎPS Andrei a mai spus că oamenii sunt cuprinşi de patimi politice şi râvnesc după afaceri profitabile. Acesta a amintit însă că există, cu toată criza economică şi cu toată sărăcia, o avuţie netrecătoare şi o moştenire absolută a fiecărui popor peste care nu se poate trece ­ spiritualitatea unui popor. “Oricât ne-am înnoi informaţional, ne mişcăm în jurul unei matrice spirituale care a fost izvorul, focul mistuitor de obârşie care a declanşat şi a purificat apariţia unui neam şi a unui grai, a unei credinţe şi a unei tradiţii cu care suntem aşteptaţi la Judecata de Apoi”, a subliniat înaltul ierarh ortodox. ÎPS Andrei le-a mai spus celor prezenţi la Alba Iulia de 1 Decembrie că “Ziua de astăzi este o zi mare” şi a citit o strofă din poezia “Drum către marea zi”, de Adrian Păunescu, scrisă înainte de 1989, când 1 Decembrie nu fusese declarată încă Zi Naţională, mărturisind că regretatul poet ar fi vrut ca această zi să fie ziua naţională cu mult înainte de 1989. Arhiepiscopul le-a transmis la final “La mulţi ani” tuturor cetăţenilor din România din capitala de suflet a românilor. La Te-Deum a asistat şi arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, ÎPS Jakubiny Gyorgy.

Ponta îndeamnă populaţia să aibă putere

 Preşedintele PSD, Victor Ponta, le-a transmis, miercuri, românilor, de Ziua Naţională, “să aibă putere să treacă peste acest momen”, spunând că aceia care au adus ţara aici vor pleca, iar România va trebui reconstruită. “Să aibă putere să treacă peste acest moment; aşa cum am trecut peste anul 1989, aşa o să trecem şi acum. Cei care ne-au adus aici o să plece, iar noi trebuie să reconstruim România”, a declarat, presei, la Alba Iulia, Victor Ponta. El a adăugat că a dorit să fie la Alba Iulia deoarece acolo este locul cu cel mai puternic simbol al unităţii şi simbolul reconcilierii naţionale. “Mesajul pe care noi am vrut să îl dăm este acela că, aşa cum România a mai trecut de multe ori prin momente grele, o să trecem şi de data aceasta”, a spus Ponta. Întrebat de ce unii dintre colegii săi au afişat steaguri cu însemnele partidului şi de ce ulterior le-au retras, Ponta a afirmat că “e sărbătoarea naţională, nu o sărbătoare politică şi exact aşa ne-am manifestat”. De asemenea, întrebat de ce a fost aplaudat în momentul în care a depus o coroană de flori, iar liderii PDL au fost huiduiţi, Ponta a spus că de Ziua Naţională nu ar trebui să existe nici huiduieli, nici aplauze. “Nu cred că de Ziua Naţională trebuie să huiduim sau să aplaudăm. Într-adevăr, în mod normal, într-o ţară normală, la Alba Iulia astăzi ar fi trebuit să fie preşedintele, fie primul-ministru. Faptul că au trimis doar o doamnă secretar de stat e un anumit semn despre cei care ne conduc acum”, a menţionat Ponta.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a ajuns miercuri la Alba Iulia, pentru a participa la ceremoniile de depunere de coroane de flori în faţa statuii lui Mihai Viteazul din cetatea din municipiu, liderul social-democrat fiind însoţit de o delegaţie numeroasă de membri ai partidului, care afişau steaguri şi bannere cu însemnele formaţiunii. Victor Ponta a fost aplaudat zgomotos de membrii şi simpatizanţii PSD în momentul în care a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazu, iar imediat după începerea ceremonialului mai mulţi membri ai partidului au purtat steaguri şi bannere pe care scria numele formaţiunii şi al filialelor din Olt şi Caracal. Preşedintele PSD le-a cerut reprezentanţilor formaţiunii din Olt să strângă steagurile cu însemnele partidului şi să afişeze doar drapeluri tricolore. Pe de altă parte, în timp ce reprezentanţii PDL ­ liderul PDL Alba, Mircea Hava, care este şi primarul din Alba Iulia, şi senatorii şi deputaţii partidului ­ depuneau coroane de flori, din mulţime s-au auzit fluier`turi şi huiduieli. Circa 2.000 de persoane au participat la manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca Ziua Naţională a României. Printre participanţii la deschiderea evenimentelor s-au aflat fostul premier Victor Ciorbea, secretarul de stat în ministerul Educaţiei Oana Badea, vicepreşedintele Senatului Alexandru Pereş, fostul ministru al Apărării Teodor Atanasiu, în prezent deputat, şi mai mulţi parlamentari şi politicieni locali. În cadrul manifestărilor, un grup de tineri de la mai multe organizaţii studenţeşti şi patriotice din ţară şi din Republica Moldova, purtând steaguri şi fulare tricolore, au afişat un banner pe care era desenat un cap de porc şi era scris mesajul “Politicianul”. Ei au strigat “Fără politică în această zi sfântă”, “Basarabia, pământ românesc” şi au afişat un banner cu harta României Mari. Reprezentanţii instituţiilor publice şi ai celor mai multe partide au depus coroane de flori, cu excepţia reprezentanţilor UDMR.

Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României şi împlinirii a 92 de ani de la Marea Unire au început, la Alba Iulia, în jurul orei 09:00, cu depuneri de jerbe şi coroane de flori la statuile lui I.I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu din centrul municipiului, în program fiind incluse ceremoniale asemănătoare la busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria din faţa Catedralei Reîntregirii, la statuia lui Mihai Viteazul şi la busturile făuritorilor Unirii din jurul Sălii Unirii.

La ora 11:00, a avut loc, în Sala Unirii, primirea soliilor din Cetăţile de Scaun ale Unirii, iar la ora 12:00 a început, în Catedrala Reîntregirii, slujba Te-Deum oficiată de IPS Andrei, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

În acelaşi timp, la Poarta a III-a a Cetăţii are loc schimbarea Gărzii Cetăţii, iar la ora 12:30 are loc un ceremonial militar şi vor fi trase, de pe zidurile cetăţii, salve de tun în cinstea Zilei Naţionale a României. La ora 12:30 a început şi parada culturală dedicată Zilei Naţionale a României, iar la ora 13:00 va fi deschisă o expoziţie gastronomică în Parcul Unirii şi va fi servită masa populară pentru participanţi. Autorităţile din Alba au pregătit peste 7.000 de porţii de friptură şi cârnaţi şi peste 1.000 de litri de vin, care vor fi împărţite gratuit, miercuri, participanţilor la manifestările organizate la Alba Iulia cu ocazia Zilei Naţionale a României.

 Regele ferdinand şi Regina Maria au aşteptat vizitatorii

 Câteva zeci de bucătari au pregătit, marţi, porţiile de mâncare în bucătăria unui hotel din Alba Iulia, autorităţile punând la dispoziţie peste 700 de kilograme de carne de porc, alte peste 700 de kilograme de cârnaţi, aproape 600 de kilograme de castraveciori muraţi şi 7.000 de chifle. Masa populară va fi servită pe Platoul Romanilor din Cetate, unde au fost amplasate mai multe corturi, iar o porţie va cuprinde o bucată de friptură, o bucată de cârnat, un castravecior murat şi o chiflă, la care se va adăuga un pahar cu vin.

Masa pregătită în acest an de autorităţile din Alba este mai săracă în comparaţie cu cea de anul trecut, când au fost pregătite peste 15.000 de porţii de sarmale cu costiţă.

Aproximativ 400 de poliţişti, jandarmi şi poliţişti comunitari au fost mobilizaţi la Alba Iulia pentru a asigura liniştea şi ordinea publică în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României. De asemenea, începând din noaptea de marţi spre miercuri, Poliţia Rutieră a impus o serie de restricţii de circulaţie în zona cartierului Cetate, traficul fiind închis în Piaţa Tricolorului din faţa Catedralei Reîntregirii, pe străzile din zona istorică şi pe Bulevardul “1 Decembrie 1918”. Pentru manifestările organizate în acest an la Alba Iulia pentru a marca Ziua Naţională a României, Guvernul a alocat 400.000 de lei, iar Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Local Alba Iulia câte 100.000 de lei.

Foştii membri ai Cenaclului “Flacăra” au cântat de la ora 19:30 pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor. Printre ei se vor afla Vasile Şeicaru, Victor Socaciu, Mircea Vintilă şi Vali Şerban.

Angajaţii de la Muzeul Naţional al Unirii s-au costumat de Ziua Naţională în diferite personaje istorice. De la omul preistoric până la un fruntaş politic interbelic participant la Marea Adunare de Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

Vizitatorii Muzeului Unirii au fost întâmpinaţi astăzi de personaje cum ar fi Horea, Avram Iancu, Decebal, Traian, Camil Velican (primul primar din Alba Iulia), Iuliu Maniu, dar şi un legionar roman, un cavaler medieval, un dac, un cetăţean roman şi oameni din paleolitic şi epoca metalelor,  Soliile din cetăţiile de scaun ale Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti au fost întâmpinate şi de Regele Ferdinand I şi Regina Maria, întruchipaţi de doi dintre angajaţii instituţiei de cultură. Ceremonialul reconstituie momentul solemn de acum 92 de ani, când delegaţii din provinciile româneşti au semnat Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România.