Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În comuna doljenă Terpezița, aproape că nu există fântână care să aibă apă curată. Oamenii sunt puși în fața a două opțiuni: ori se îmbolnăvesc, ori mor de sete. De ani de zile, era limpede că aici e nevoie de un sistem modern de aducțiune. Dar fostul primar, în loc de asta, a cheltuit banii pe înfrumusețat aceleași fântâni. Vreo 30 de bucăți, multe puse în câmp, la cinci kilometri de sat.
Nea Dumitru răsucește robinetul din curte, dintr-o mișcare scurtă din degete, și apa izbește cu presiune pereții de tablă ai găleții, sunând ca o talangă ruginită. O pompă electrică îi scoate omului apa din fântână și i-o aduce la robinet, ca la oraș. Ca la oraș, e doar robinetul, că apa vine direct din pânza freatică, fără să mai fie tratată. Iar la Terpezița, la cât de poluată e, ar fi nevoie de cea mai bună stație de tratare. Dar Filip Dumitru nu are stomac să mai aștepte stația de tratare a apei promisă de nu se mai știe când de la primărie. Își umple cana cu apă și o dă pe gât, ștergându-și mustățile, oarecum jenat că momentul e surprins de jurnaliști. „E sălcie așa și are și un puțin miros de ceva”. Jena lui vine de la faptul că știe că apa e contaminată, că nu îi face bine la sănătate, și totuși, pentru că nu are de ales, continuă să bea. „Are nitrați cu grămada. Dar ce să facem? De unde din altă parte să luăm? De multe ori, o mai fierbem, ca să se mai ducă din poluare, dar știu că nu trece”. Omul azvârle restul de apă în căldare. Ne zice să ne uităm atent pe pereții ei, unde se văd mai multe linii concentrice ce par ca de grăsime. „Uitați, aici sunt mai multe niveluri, unde a stat apa s-a lăsat o dungă, iar mai jos încă una, deci în raport de cum stă apa peste 24 de ore, se alege găleata cu o dungă galbenă care nu se mai spală. Pe moment, când o torni, apa nu e murdară, dar dacă rămâne mai mult de o zi, două, rămâne pe fundul găleții o culoare gălbană”. Zi de zi, Filip Dumitru bea apă, cu gândul la aceste dungi care rămân pe găleată, fără să aibă încotro. În sat, nu prea există surse de apă potabilă la îndemână, iar la pensiile celor din Terpezița, apa plată îmbuteliată e caviar curat.
Filip Dumitru a fost timp de 20 de ani contabil la primărie, până la ultimele alegeri, când i s-a închis drumul. „Nu am mai ținut cu PSD-ul și m-au roit ăștia”. Așa că acum vorbește liber despre cât de seci erau discuțiile în instituție, când era vorba de rețeaua de apă potabilă din comună, și cum pare că toate planurile de aducțiune s-au dus pe Apa Sâmbetei. „Se tot vorbește despre asta de vreo 7-8 ani: că se trage apă. S-au făcut proiecte, apoi s-au tot refăcut proiectele, și degeaba. Dacă nu ai apă, nu ai canalizare, nu avem nicio șansă. Tineretul nu mai vine de la oraș la țară, la ce să vină? Unde să se spele?”.
La ultimele analize ale Departamentului de Supraveghere în Sănătate Publică de la Direcția de Sănătate Publică Dolj, specialiștii au găsit în fântânile din Terpezița următoarele: „bacterii coliforme”, „Escherichia coli”, „enterococi”, adică microbi intestinali care pot provoca boli infecțioase interne grave. Cantitatea de nitrați (azotați) era cu mult peste ce ar trebui să se regăsească într-o apă potabilă. Nitrații sunt substanțe care pot provoca disfuncții ale glandelor tiroide și ale sistemului circulator. Mai grav, cercetări de laborator au arătat că, odată ingerați, nitrații pot elibera în corpul uman nitrozamine, substanțe implicate în apariția unor tipuri de cancer.
Sătenii au propriile variante despre cauzele care au dus la această contaminare: “E de la polar!”, ne zice nea Ion, un bătrân trecut de 80 de ani. “De la ce?”, întrebăm nedumeriți. “De la polar, de sus”. ”Ce înseamnă?”. „Uite cum se puse căldura acuma, de la polar”. Polar, adică poluare. ”Polarul” e necazul lui Ion, care nu știe dacă o să mai apuce ziua în care va avea robinet în bătătură. “Apa e sălcie. Comuna asta e blestemată. De câte ori nu au măsurat, ca să bage apă, și degeaba”. Direcția de Sănătate Publică Dolj a recomandat primăriei, de fiecare dată când a făcut analize, să scrie mare în dreptul celor contaminate: ”APA NU ESTE BUNĂ PENTRU BĂUT…”. Noi nu am găsit un asemenea semn. Asta poate și pentru că un asemenea mesaj, pus prin tot satul, ar crea panică printre localnici.
În astfel de condiții, în satul Terpezița, construcția unui sistem de aducțiune cu o stație de tratare nu era doar o necesitate, ci o extremă urgență. Dar fostul primar în ce credeți că a băgat trei miliarde de lei vechi? În fântânile deja poluate, pe care, conform scriptelor din primărie, le-ar fi... modernizat. Aproape două mii de euro pe bucată. La fața locului, e greu să îți dai seama de ce se cheamă că e “modernizată”. Poate pentru că unele dintre ele sunt wireless. Fără fir. Nu mai au nici măcar lanț cu care să scoți apa. L-au furat unii. În rest, de banii aceștia s-a pus niște uluce din care cică ar fi trebuit să se adape animalele. Animale nu prea mai are satul, îmbătrânit peste măsură, așa că unii localnici au transformat jgheaburile în ghivece de flori, să fie și mai frumos, și mai modern. S-au mai pus la fântâni și acoperișuri, a căror utilitate e intens dezbătută de localnici. “E bune, maică! Să nu te ploaie când scoți apă”, zice o femeie. Alta are varianta ei: “Folosește ca să nu cadă un animal!”. “Cum? Vine vaca de sus și pică în fântână?”, întrebăm nedumeriți. “Păsări! Iete o cioară, iete un porumbel, orice cade, și de aia sunt acoperite!”
În total, au fost 30 de fântâni în care s-au investit aproape trei miliarde de lei vechi. Culmea e că multe dintre ele sunt puse unele lângă altele, în câmp deschis, și la cinci kilometri depărtare de sat. E greu de înțeles rațiunea pentru care s-au cheltuit bani pentru ele. Scuza cu adăpatul animalelor nu ține, pentru că sunt amplasate tocmai pe cursul unei ape de unde beau apă animalele dintotdeauna.
Am vorbit cu fostul primar și l-am întrebat care a fost totuși utilitatea acestor investiții, căci nouă ne scapă. ”Păi, utilitatea lor e simplă: pentru că, nefiind acoperite, ploile ăștia (sic!) acide, vă dați seama, aveau efecte negative asupra calității apei”. “Dar cam câte ploi acide aveți în comună?”, întrebăm. „Vă dați seama, depinde de an, că pot fi foarte abundente, cum a fost anul trecut, pot să fie mai rare, cum a fost anul acesta și a fost secetă”.
Când arunci un ochi prin comună, nici nu ai cum să îl învinovățești pe fostul edil. A simțit că, și cu pânza freatică foarte contaminată, în satul lui e o foame teribilă de fântâni. Cât mai multe fântâni. Firmele de forat puțuri își fac reclamă pe toate gardurile și pare că este singurul business care merge strună aici. Iar unii săteni au și acum un singur vis măreț: „Fântână vreau!”, strigă Constantina Ciontu. „Îmi trebuie fântână, mumă. Că am fântână tocmai acolo la vale, cum să car?”.
Citat: „Se tot vorbește despre asta de vreo 7-8 ani: că se trage apă. S-au făcut proiecte, apoi s-au tot refăcut proiectele, și degeaba. Dacă nu ai apă, nu ai canalizare, nu avem nicio șansă. Tineretul nu mai vine de la oraș la țară, la ce să vină?”, Filip Dumitru
La ultimele analize ale Departamentului de Supraveghere în Sănătate Publică de la Direcția de Sănătate Publică Dolj, specialiștii au găsit în fântânile din Terpezița următoarele: „bacterii coliforme”, „Escherichia coli”, „enterococi” ,adică microbi intestinali care pot provoca boli infecțioase interne grave.
