x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Casa lui Brâncuși - un coteț de renume mondial

0
Autor: Alex Nedea 04 Aug 2015 - 13:16
În capătul satului gorjean Hobița, o găină roșcată a făcut pe înserat un ou. Desigur că această banală veste nu ar fi fost niciodată suficient de importantă încât să treacă dincolo de poarta gospodăriei, darămite să deschidă articolul unui ziar cu acoperire națională. Numai că locul în care se oua găina e de renume mondial: casa în care s-a născut cel mai important sculptor modern al planetei: Constantin Brâncuși.

Citeşte şi Femeile din viaţa lui Brâncuşi. Scandalul ”sexual” in care a fost implicată Prinţesa X

Astăzi, construcția este departe de a fi o casă. Ce-i drept, e departe de a fi și un coteț. Lipsită de acoperiș, lipsită de pereți, cu bârne putrezite atârnate prin toate părțile, casa nu mai oferă adăpost acătării nici pentru orătăniile țaței Ioana Gogoi, una dintre pretinsele proprietare ale casei lui Brâncuși și deținătoarea de drept a găinilor.

Dezmembrată bârnă cu bârnă

Povestea încâlcită a celui mai cunoscut coteț de pe Pământ, cel puțin în lumea sculptorilor, debutează la începutul secolului trecut când, după moartea părinților lui Constantin Brâncuși, copiii au împărțit bunurile „la căciulă”. Și pentru că nu aveau prea multe de împărțit, casa și terenul au revenit pe bilete diferite puse în căciulă la extras.

Citeşte şi Opt milioane de dolari pentru o lucrare de Constantin Brâncuşi!

Mezinul Constantin a câștigat terenul, iar sora Frusina - casa, pe care a și urcat-o în căruță, bârnă cu bârnă, mutând-o la o sută de metri mai încolo. Comuniștii au încercat să o cumpere ulterior, să o transforme în muzeu, dar din motive încă nelămurite, a fost preferată o replică a locuinței, adusă din zonă și pusă pe terenul lui Constantin Brâncuși. Așa se face că astăzi muzeul sculptorului se găsește într-o imitație, când casa originală putrezește la câteva ogrăzi distanță.

Un mânz și două sute de dolari

Acum doisprezece ani casa era încă în picioare, putrezea bine mersi, dar era încă în picioare. Atunci a intrat pe fir un sculptor bucureștean, care a venit în sat, a analizat ce era de analizat și a dorit să plece cu tot cu casă. I-ar fi dat la schimb Ioanei Gogoi un mânz și cam două sute de dolari. Tanti Ioana neagă acum că ar fi primit ceva, dar își amintește exact cum într-o noapte s-a trezit cu un convoi la poartă.

Citeşte şi Petiţie şi scrisoare deschisă către Iohannis: “Domnule preşedinte, interveniţi pentru restaurarea Ansamblului Brâncuşi de la Tg. Jiu!”

„A venit aici cu 25 de mașini, a înfășurat câinele cu lanțul pe după pom și s-a apucat să dea jos acoperișul. A zis că vrea să o treacă bucată cu bucată peste hotare, la francezi”. Dar până să apuce să o încarce pe toată în camioane, a intervenit poliția, alertată de un alt urmaș de al lui Brâncuși, care revendica și el bordeiul.

Operațiunea a fost oprită, iar acoperișul, ferestrele, ușile și ce mai izbutiseră să dezmembreze au fost duse „temporar” în magazia liceului din comună. Astăzi, la 12 ani de atunci, sunt tot acolo, la fel de temporar, putrezind între pânze de păianjeni și praf. Și asta cu toate că în acel an 2003, Ministerul Culturii părea că s-a trezit din coma profundă în care zăcea în cazul Brâncuși și s-a apucat să salveze casa. Cel puțin așa se lăudau atunci când au trimis la fața locului un expert evaluator. Acesta a stabilit care sunt părțile rămase din casa originală, care sunt lucrurile modernizate ulterior și s-a trecut tot ansamblul în lista monumentelor istorice. Dar lucrul acesta nu a schimbat în realitate nimic.

Constantin Brâncuși (1876-1957), considerat „Patriarhul sculpturii moderne”, unul dintre cei mai influenţi sculptori ai secolului XX, a fost multă vreme „disputat” de România și de Franţa, unde este numit și astăzi în unele cercuri „sculptor francez de origine română”. Cert este că în vreme ce la noi casa lui putrezește într-o veșnică nepăsare, Franţa a învăţat să îl respecte pe Brâncuși la adevărata lui valoare. Atelierul în care a locuit artistul și în care a creat cele mai mari opere ale sale a fost donat statului francez, care l-a transformat în muzeu. Anual, aici vin sute de mii de turiști din toate colţurile lumii, intrarea fiind gratuită.

Coloana infinitei indiferențe: ministrul uită, primarul se bucură

Ioana Gogoi încă îl mai așteaptă pe sculptorul bucureștean să îi ia casa, convinsă că e singurul om din ţara asta care ar putea să mai facă ceva cu ea. „El a zis că și peste o sută de ani vine și o ia de aici, așa a zis. Dar nu are ce să mai ia, că nu a mai rămas nimic”. Soţul ei, decedat, a fost copilul Frusinei, sora lui Brâncuși, dar nu este singura urmașă a femeii care în urmă cu o sută de ani a plecat cu casa în spate, ruina fiind revendicată și de alţi moștenitori.

Unul singur dintre ei s-a și apucat să facă investiţii anul trecut, așa cum l-a tăiat pe el capul: a învelit casa cu o folie, ca pe un solar, cu gândul să protejeze bârnele de acceleratul proces de putrezire. Dar nu a fost bine. Folia a fost dată repede jos la intervenţia primăriei care a constatat că celofanul nu făcea decât să accentueze procesul de degradare. Primăria a dat jos, dar nu a pus nimic în loc. „Noi nu putem face nimic. Nu putem decât să ne bucurăm de această casă”, spune Ilie Fuiorea, viceprimarul comunei Peștișani. Nu știe însă și cât va mai dura „bucuria” lor până să dispară casa cu totul.

„Din discuţiile pe care le-am avut cu Consiliul Judeţean, care mai departe a discutat cu Ministerul Culturii, am înţeles că urmează să se hotărască o investiţie care să protejeze și acele ultime rămășiţe ale casei, dar asta înseamnă un proiect pe durată mai mare, și încă așteptăm și noi, deoarece dânșii de la minister o au în administrare”.
 
Citeşte mai multe despre:   constantin brăncuşi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de