Ceausescu a vrut sa sece Delta Dunarii

In anii ’70 si ’80 s-au dragat in Delta fara nici o noima nenumarate canale, in incercarea de a ajunge cat mai repede la stuf. Reconstructia ecologica a Deltei a inceput dupa 1990 si primele rezultate s-au vazut dupa doi ani. Programul se bucura de recunoastere internationala.

PROIECTE. Reconstructia ecologica a Deltei Dunarii a inceput dupa 1990

Nicolae Ceausescu a decis, la inceputul deceniului al optulea, ca Romania are nevoie de cat mai multe terenuri pentru agricultura. Una dintre primele zone care i-au atras atentia dictatorului a fost Delta Dunarii. Decizia sa a fost amplificata si de inundatiile catastrofale care au lovit Delta in anii ’70.

LA ORDIN. Ceausescu a vrut nici mai mult, nici mai putin decat secarea intregii zone si folosirea terenurilor pentru agricultura. Ordinul a fost respectat intocmai de autoritatile locale si lucrarile au inceput neintarziat. Potrivit planurilor, in locurile unde odata cuibareau specii de pasari unice in Europa, urma sa se cultive grau, porumb sau pepeni. Iar fluviul urma sa se verse in Marea Neagra prin trei canale bine indiguite, vechile brate naturale Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe urmand sa fie imprejmuite cu beton.

Delta Dunarii, una dintre ultimele zone umede salbatice ale Europei, urma sa fie distrusa. O "soarta" asemanatoare au avut-o Delta Rhonului, in Franta, Delta Rinului, in Olanda, si Delta fluviului Ebru, in Spania.

FARA BAZA STIINTIFICA. Singura lucrare de anvergura ce se realizase pana atunci in Delta Dunarii era regularizarea bratului Sulina, executata la sfarsitul secolului al XIX-lea. S-a urmarit atunci tranformarea sa in canal navigabil, iar proiectul a fost realizat in totalitate de ingineri straini. La inceputul secolului al XX-lea, profesorul Grigore Antipa a proiectat, la randul sau, mai multe canale care au unit bratul Sfantu Gheorghe de complexul Razelm-Sinoe. Aceste interventii au fost executate cu maxima atentie, scopul principal fiind protejarea ecosistemelor din Delta.

START. Programele de reconstructie ecologica au inceput in urma cu 15 ani in nordul Deltei, in zonele Babina si Cernovca

ANAPODA. In anii ’70 nu a fost vorba de asa ceva. Lacurile care urmau sa fie secate au fost imprejmuite cu diguri inalte, iar apa a fost ulterior extrasa. De asemenea, zeci de canale au inceput sa fie taiate de-a lungul si de-a latul Deltei. Desi cursul canalelor naturale din Delta au directia est-vest, fiind paralele cu bratele Dunarii, canalele taiate de Ceausescu au fost sapate in toate directiile, dar mai ales nord-sud. Singura motivatie a acestui demers a fost accesul cat mai rapid la resurse, in principal stuf. Au fost amenajate atunci Canalul de centura Sfantu GheorgheSulina, canalul de centura Sulina-aval Periprava, canalul Stipoc, canalul dintre lacul Puiu si lacul Erenciuc, canalul Mila 36, canalul Crisan-Caraorman, canalul Rosu-Imputita, canalul Pardina sau canalul Uzlina si s-a produs inchiderea canalului Sondei si rectificarea buclelor bratului Sfantu Gheorghe. Lungimea totala a canalelor dragate in anii ’70-’80 depaseste 1.000 de kilometri.

REPARATIILE. In 1990, anul includerii Deltei in randul Rezervatiilor Biosferei lumii, situatia ecologica era precara. Solutia pentru salvare a venit cativa ani mai tarziu de la nou-infiintata Administratie a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. A fost pus la punct un proiect de reconstructie ecologica a zonei. Aflat inca in desfasurare, acesta a ameliorat in mod semnificativ situatia din Delta Dunarii, astfel ca in anul 2000, nenumarate organizatii internationale de protectia mediului au premiat programul cu cele mai inalte distinctii. Proiectul a inclus restaurarea zonelor umede si reabilitarea regimului hidrologic. In profunzime, s-a urmarit restaurarea habitatelor si ecosistemelor existente, salvarea speciilor aflate in pericol si ameliorarea situatiei ecologice a suprafetelor degradate.

EVOLUTIE. Efectele programului de reconstructie s-au vazut in nici doi ani de la inceperea lucrarilor

PROIECTE. Primele care au fost supuse programului de reconstructie ecologica au fost zonele Babina (2.100 de hectare) si Cernovca (1.580 de hectare) din partea de nord a Deltei. Lucrarile au inceput in 1994, iar doi ani mai tarziu se vedeau deja rezultatele. Proiectul a fost foarte apreciat de specialistii internationali, primind Premiul Eurosite din partea Comisiei Europene si Conservation Merit Award din partea Fondului Mondial pentru Natura.

Urmatorul, zona Popina, de 3.600 de hectare, a fost inceput abia in anul 2000, dupa trei ani de monitorizari si studii. Reconstructia ecologica a amenajarii Fortuna (2.115 hectare) a fost finalizata in noiembrie 2004. In prezent, in derulare este inca o mare lucrare: fosta amenajare piscicola Holbina - Dunavat (5.630 hectare) - lucrarile incep in primavara, fondurile fiind asigurate.

Este cel mai mare proiect de acest gen executat pana acum in lume. Pe plan mondial, la ora actuala se discuta de reconstructie ecologica pe maximum 50 ha, in timp ce in Delta Dunarii cifra a depasit deja 15.000 de hectare. Potrivit guvernatorului Virgil Munteanu, proiectul nu se va opri aici. Urmatoarea etapa a proiectului - care se intinde pe 10 ani - este structurata in doua faze si are o valoare de 31 de milioane de euro. Exista doua componente majore. Prima este reconstructia ecologica pura, toate amenajarile create inainte de 1990, agricole si piscicole, urmand a fi reconstruite pentru refacerea cadrului si a zonelor naturale din Delta. Acum, in cele agricole creste porumb, in cele piscicole, care nu mai au apa, cresc pepeni. Acestea vor fi reconectate la regimul natural de inundatii, pentru a crea din nou zonele de reproducere a pestelui, zonele de cuibarit pentru pasari, vegetatia.

A doua etapa va fi decolmatarea de canale. Prioritare sunt Sireasa, Pardina, Stipoc, Chilia si Babina. Toate acestea se gasesc in partea de nord a Deltei, tangente fiind cu bratul Chilia.

VESTI BUNE. Programele de reconstructie ecologica puse in practica au produs o ameliorare semnificativa a situatiei rezervatiei. Iar recunoasterea internationala nu a intarziat sa apara. Organizatia neguvernamentala Wetlands International a efectuat un studiu mondial pe ultimii patru ani, perioada in care au fost verificate 798 de situri naturale din 44 de tari. Rezultatele arata ca 62% dinsiturile monitorizate s-au degradat din punct de vedere ecologic si numai patru astfel de zone au cunoscut evolutii pozitive. Iar rezultatele ecologice cele mai bune s-au inregistrat in Delta Dunarii. "Este o dovada foarte buna ca lucrarile de reconstructie ecologica efectuate de ARBDD sunt cheia pentru salvarea Deltei de la degradare. Ne-am bucurat foarte mult cand am vazut rezultatele acestui studiu; astfel de studii iti arata ca esti pe drumul cel bun si munca pe care o faci, in ciuda contestatarilor, este cea corecta", ne-a declarat guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu.

PLEDOARIE

2005 se anunta un an extrem de important pentru Delta. Acum vom vedea care sunt efectele canalului Bistroe si cat de nociva a fost construirea lui. Asta mai ales in contextul iernii secetoase si a unei veri care se anunta mult mai saraca in precipitatii decat cea din 2003, de exemplu, an in care zeci de canale, ghioluri si chiar lacuri au secat aproape complet. Dupa ani in care s-a afirmat ca Delta se afla intr-o situatie ecologica dezastruoasa, in 2004, prestigioase institutii internationale au semnalat, in urma unor studii si cercetari amanuntite, ca lucrurile stau cu totul altfel: desi mai este de lucru, situatia s-a imbunatatit comparativ cu anii ’90. Si asta datorita programului de reconstructie ecologica a Deltei, inceput acum 10 ani si pus in practica de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Implicati in proiect au fost specialistii ARBDD si ai Institutului National Delta Dunarii si guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu. Acelasi program care ar putea salva Delta si de problema Bistroe. Jurnalul National publica incepand de astazi o serie de articole, unele in exclusivitate, despre istoria lucrarilor - incepute din ordinul lui Nicolae Ceausescu - care aproape au distrus paradisul de ape si viata de la varsarea Dunarii.