Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiecare a tinut macar o data in mainile sale un certificat de nastere. V-ati intrebat vreodata cum aratau aceste documente acum o suta de ani? Prin amabilitatea Directiei Judetene Gorj a Arhivelor Nationale ale Romaniei va prezentam actul de nastere al Ecaterinei Teodoriu si cel al lui Constantin Brancusi.
In istoria Romaniei a existat un moment in care s-a decis ca fiecare nastere, casatorie ori deces sa fie consemnata. Dar cand si unde anume s-au luat aceste decizii? La data de 30 martie 1830 s-a incheiat elaborarea Regulamentelor Organice de catre comisiile de redactare, formate din reprezentantii marii boierimi, sub presedintia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki. Regulamentele Organice erau socotite adevarate constitutii care inzestrau Principatele cu institutii menite sa raspunda cerintelor de modernizare a structurilor societatii romanesti. In mai 1831, Adunarea Obsteasca Extraordinara a Tarii Romanesti a adoptat textul Regulamentului Organic, urmand sa fie aplicat de la 1 iulie 1831, iar in octombrie, Adunarea Obsteasca Extraordinara a Moldovei a adoptat textul Regulamentului Organic, aplicat incepand de la 1 ianuarie 1832. EVOLUTIA UNEI DECIZII. "Ca urmare a aplicarii prevederilor Regulamentului Organic, preotii din bisericile existente pe teritoriul Tarii Romanesti si Moldovei aveau obligatia de a intocmi documente de stare civila pentru a inregistra botezurile, casatoriile si decesele in condici speciale", incepe istorisirea Alexandru Bratu, inspector principal al Directiei Judetene Gorj a Arhivelor Nationale ale Romaniei. Mai tarziu, obligatia de a inregistra nasterile, casatoriile si decesele a cazut in sarcina primariilor comunale, mai exact a primarilor sau a persoanelor delegate de acestia. Colectia "Registre de stare civila", pastrata in depozitele Directiei Judetene Gorj a Arhivelor Nationale, contine mitricele create de preoti in perioada 1832-1865, precum si registrele de stare civila create de primariile comunale din perioada 1866-1904. Registrele, provenind de la 222 de primarii comunale ce au existat pe teritoriul actual al judetului Gorj, contin informatii importante referitoare la probleme legate de demografie, toponimie, onomastica, lingvistica, istorie economica, sociala etc. Trebuie subliniat faptul ca, in conditiile distrugerilor provocate de evenimentele petrecute in timpul celor doua razboaie mondiale, de regimul comunist ce urmarea realizarea planului de stat la maculatura, de nepasarea sau reaua-vointa a unor persoane, aceste registre sunt printre putinele documente referitoare la istoria unor localitati gorjene din secolul al XIX-lea, relevand aspecte privind ocupatiile locuitorilor, raspandirea stiintei de carte, aparitia si frecventa unor boli sau epidemii, impartirile administrativ-teritoriale sau participarea unor locuitori la evenimentele istorice majore. PERSONAJE CELEBRE. Printre numeroasele inregistrari de stare civila aflate in depozitele Directiei Judetene Gorj a Arhivelor Nationale se gasesc acte de nastere, casatorie si deces legate de personalitati de seama ale istoriei locale sau nationale. Actul de nastere al "Eroinei de la Jiu", Ecaterina Teodoroiu, in realitate Catalina Toderoiu, a fost depus spre pastrare permanenta la Directia Judeteana Gorj a Arhivelor Nationale de catre Primaria orasului Targu-Jiu, oras ce inglobeaza in prezent fosta comuna Vadeni, fiind intr-o stare buna de conservare. Prin acest document se atesta nasterea in ziua de 14 ianuarie 1894 a Catalinei Toderoiu, fiica lui Vasile Toderoiu, de 34 de ani, si Elena Toderoiu, de 27 de ani, de profesie agricultori, domiciliati in comuna Vadeni, judetul Gorj. "Facem mentiunea ca data nasterii este 14 ianuarie si nu 16 ianuarie, asa cum este mentionata de diversi biografi, data de 16 ianuarie 1894 fiind in realitate data cand a fost inregistrata nasterea in registrul de stare civila", continua Alexandru Bratu. Deosebit de importanta este mentiunea facuta pe marginea unuia dintre cele doua exemplare ale actului de notarul comunei, Vasile Manta, cu cerneala verde, in urma decesului eroinei: "22 August 1917 - Moarta in luptele de pe frontul Marasesti-Oituz cu gradul de sublocotenent".
Citește pe Antena3.ro
|
O EVOCARE IN DATE
|
|
Viitoarea "Eroina de la Jiu" a urmat primele doua clase primare in Vadeni. Urmatorii doi ani a urmat scoala la Targu-Jiu. Catalina Toderoiu a plecat apoi la Bucuresti, unde s-a inscris la Scoala de Fete. In acea perioada, Ecaterina s-a inrolat ca cercetas. Dupa ce Romania a intrat in primul razboi mondial, ea a participat ca sora medicala. Moartea fratelui ei Nicolae a afectat-o foarte mult. In octombrie 1916, Ecaterina Teodoroiu a decis sa slujeasca tara in locul fratelui ei. 10 octombrie 1916 este ziua in care Ecaterina Teodoroiu se remarca prin vitejia sa. Atunci a avut loc prima batalie de la Jiu. Trupele Armatei I romane, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternica ofensiva inamica (Grupul Kneussel). La 22 august 1917 a avut loc batalia de la Varnita si Muncelu. Actiunea ofensiva a armatei germano-austro-ungare este oprita de armata romana cu pierderi grele. In cursul acestei batalii a cazut eroic, in fruntea plutonului pe care il comanda ca sublocotenent, Ecaterina Teodoroiu. Eroina a fost impuscata in piept. Ultimele ei cuvinte au fost: "Inainte baieti, sunteti cu mine!". Ecaterina Teodoroiu a fost inmormantata pe campul de lupta, apoi trupul ei a fost mutat in Mausoleul de la Marasesti. La 29 iunie 1921 a avut loc premiera filmului "Ecaterina Teodoroiu", cu Marieta Rares in rolul principal, prima incercare de evocare a razboiului din 1916-1918; a adus pe ecran viata eroinei de la Jiu, combinand scene reconstituite cu actori si montaje din actualitatile de razboi. In anul 1978 a avut loc premiera filmului "Ecaterina Teodoroiu", regizat de Dinu Cocea, avand-o in rolul principal pe Stela Furcovici.
|
|
TATAL SCULPTURII MODERNE
|
|
Constantin Brancusi a vazut lumina zilei la 19 februarie 1876. A urmat scoala primara la Pestisani si Bradiceni. La 11 ani fuge prima oara de acasa la Targu-Jiu. A doua oara fuge ceva mai departe, pana la Slatina, apoi la Craiova, unde lucreaza in diverse locuri, pana in 1894, cand se inscrie la Scoala de arte si meserii pe care o termina in patru ani in loc de cinci. Imediat dupa absolvire se inscrie la Scoala de Bele-Arte din Bucuresti. Rezultatele obtinute in anii de studiu la Bucuresti, sub indrumarea lui Vladimir Hegel, sunt meritorii - cateva medalii de bronz si una de argint. Din aceasta perioada au ramas lucrarile "Vitellius", "Portretul lui Georgescu-Giorjan" si "Ecorseul". In 1903, la un an dupa absolvire, pleaca la München, iar de aici pe jos, la Paris. Ajuns in capitala Frantei, indeplineste diferite munci pentru a se intretine, iar in 1905 este admis la ...cole Nationale des Beaux-Arts in atelierul lui Antonin Marcier. Sculpteaza "Portretul dlui Stephane Lupescu", "Copil", "Orgoliu" s.a. Il cunoaste pe Rodin. In 1910 incepe ciclul "Pasarilor" si ciclul "Domnisoara Pogany". In 1914 are prima expozitie personala la New York. Perioada cuprinsa intre 1919 si 1939 este fasta pentru activitatea sa. A avut mai multe expozitii personale si a participat la 57 de expozitii colective in diferite tari. In iarna anilor 1937-1938 intreprinde o calatorie in India.
In 1937, din initiativa Aretiei Tatarescu, presedinta Ligii Nationale a femeilor gorjene, incepe executarea monumentalului ansamblu sculptural de la Targu-Jiu. S-a stins din viata la 16 martie 1957, la Paris.
|
