De Boboteaza - Hazii din Chintelnic

Ieri, in toata tara, a fost sarabatorita Boboteaza. Fiecare regiune are obiceiurile ei. Insa, intr-un sat din Bistrita, Chintelic, se tine anual un obicei vechi de peste 700 de ani. Localnicii se mascheaza in hazi, adica in personaje urate, si umbla din casa in casa pentru a alunga spiritele rele, astfel ca Botezul de a doua zi sa fie unul curat. In satul Chintelnic din comuna Sieu Magherus, la 20 de km de Bistrita, in ajunul Bobotezei se tine un obicei unic in Romania, vechi de cand e satul, din 1277. Localnicii se mascheaza in hazi, adica in personaje urate, si umbla din casa in casa pentru a alunga spiritele rele, astfel ca Botezul de a doua zi sa fie unul curat.

VESELIE. Desi ar trebui sa sperie, copiii hazi aduc cea mai mare bucurie in casele satenilor

La ora 8 dimineata, cand am ajuns in satul Chintelnic, ulitele miroseau a tamaie si a lemn de brad ars. Hornurile caselor de abia incepeau sa fumege, semn ca satul se trezea la viata, in asteptarea preotului ce urma sa umble din casa in casa pentru a le sfinti de Boboteaza. Pe fiecare masa, vinul, tuica curata de prune, prajiturile si pancovele, niste gogosi mai mici, intampinau musafirii din toate colturile tarii, veniti la rude sau la nanasi.

SFINTIREA CASELOR. Parintele zaboveste in fiecare casa, atat cat sa intrebe satenii de sanatate, sa ciocneasca un paharel de crampala, alcool rafinat fiert in zahar, si sa taie o chitanta pentru donatia bisericeasca in bani pe care fiecare satean o face dupa posibilitati, de la 100 la 500.000 de lei. Nimeni nu are voie sa manance sau sa bea si nici unei femei nu i se permite sa calce pragul altei case decat a ei, pana cand popa nu sfinteste bucatele, caci aduce ghinion.

Casanul, un barbat, niciodata o femeie, asteapta preotul in pragul casei sa ia lumina sfanta, care se da mai departe din vecin in vecin, precum o stafeta. Apoi se intoarce in magazie pentru a stinge lumanarea in ladoiul cu grau, ca recolta sa fie bogata in anul ce tocmai a inceput. Dupa preot se arunca cu boabe, o planta ce seamana cu fasolea, ca sa se oua gainile.

COPIII. Timbolnas Mirel este seful garii din Bistrita si buricul satului, toti ii sunt rude si prieteni, de la parlamentari la primar si sateni. Casa ii este plina in dupa-amiaza ajunului Bobotezei, iar baiatul de 5 anisori si nepotul de 11 se agita de zor prin ograda cautand haine cu care sa se mascheze in hazi. Se imbraca amandoi in rochii, se fac gagici, isi pun naframe in cap si se machiaza. Parintii rad, cica sunt sexosi. Copiii ies in bezna ulitei si pasind prin zapada murdara striga din poarta in poarta: "Primiti hazii?". Satenii ii primesc, se amuza pe seama lor, ii servesc cu suc si prajituri. Drumurile li se intersecteaza cu alt card de pustani, o mireasa fara mire, o tiganca cu codite impletite, un ninja, un Zorro si un iepuras de vreo 4 anisori, toti manati din spate cu batul de catre un cioban. Hazii nu vorbesc, traditia spune ca nu trebuie sa fie recunoscuti, dar tipa si se chinuie sa scoata zgomote infricosatoare, care sa acopere bubuitul petardelor.

ADULTII. Pe la ora 9, hazii ai mai mici se duc la casele lor, iar ulitele freamata de personaje adulte, care mai de care mai hidoase, mai aptiguite de palinca si puse pe distractie: barbati deghizati in femei insarcinate, cu burta pana la gura, cu fuste scurte si ciorapi de lycra ce scot la iveala picioarele paroase; Leana a lui Costel cu urechile-i clapauge ce ies de sub batic; un leu imbracat in piei de oaie ce duhneste, adica fumeaza; un pompier turmentat care se chinuie sa stinga un foc fictiv cu o stropitoare, o moasa, un vanator si doi monstri cu masti din comert ce ne ureaza "Bun venit in Romania". Unii sateni si-au legat portile cu lanturi, altii si le-au pus la loc ferit, caci hazii respecta obiceiul si darama portile caselor, le arunca in mijlocul strazii sau le dau drumul pe raul Sies ce traverseaza localitatea. Batranii satului povestesc ca odata hazii au facut din portile mai multor case un staul in mijlocul ulitei si au pus in el oile furate ale unui satean.

CU MOARTEA PRIN SAT. In casa lui Timbolnas sarbatoarea este in toi. Mirel se da pe fata cu crema de 300.000 de lei a sotiei, i se cerne in cap faina si devine alb ca varul, se infasoara, precum o stafie, in lepedeuri, adica cearsafuri, si-si pune dinti din cartof, care-i ridica buza superioara la nivelul nasului si-l fac de nerecunoscut. O lumanare de cand a fost nanas ii lumineaza calea, iar la nivelul capului tine ridicata o coasa. In fata casei preotului se intalneste cu copia-i fidela, cel mai batran haz din sat. Ghepes Nicolae are 66 de ani, a lucrat o viata la CFR, iar acum este fat, adica cel ce duce caldarea cu aghiazama atunci cand preotul sfinteste locuintele. Se mascheaza in had de cand era copil. A fost, pe rand, mire, tigan si urs. Acum 15 ani a fost cel dintai care s-a mascat in moarte, l-a aflat o tara intreaga, a aparut si la televizor. "Oi mai fi vazut asa batran nebun?", se intreaba Nicolae razand si se pierde in bezna ulitei precum o naluca. El si Mirele sunt singurii hazi de care satenii se amuza, dar se tin deoparte, sunt cu adevarat infricosatori atunci cand ating cu coasele lor obrajii localnicilor.

APA IORDANULUI. A doua zi la orele diminetii, satenii care nu sunt plecati la munca se afla la biserica. Toti asculta cuvintele protului care le spune ca "Hristos se arata lor, prin Botezul lui Ioan, deplin si intreg, un Dumnezeu adevarat". Dupa care, peste 100 de carafe cu apa in care pluteste busuioc se strang pe o carpeta in fata altarului ca sa fie sfintite. Dupa sfanta liturghie, fiecare pleaca pe la casele lui pentru a petrece ultimele zile ale sarbatorilor de iarna. Cativa duhovnici urmeaza a se umbla din casa in casa in zile urmatoare, ca sa stranga bani pentru sinistratii din Asia.

PRIMARUL SI PREOTUL

BOBOTEAZA. Preotul umbla sa sfinteasca locuintele inca de pe 4 ianuarie Nici lumina nu prea e pe ulite, decat cateva becuri pe drumul principal. Cica fostul viceprimar a pus lumina numai acolo unde sunt fete nemaritate, glumesc satenii. Localnicii au insa acum o speranta in noul primar democrat, tanar, de 38 de ani. Doar ce a fost ales si a si facut punte, adica pasaj pietonal pana la satul Arcalia, a renovat primaria, a pus termopan, gresie si i-a reparat acoperisul. Cel mai vrednic si mai laudat din sat este insa preotul, Ion Pintea, om gospodar si cu suflet mare, care a muncit alaturi de sateni cu roaba atunci cand s-au facut drumurile. Satenii sunt credinciosi, in fiecare curte exista o troita sau o "rastignire", dupa cum o numesc ei. .

CRAIOVA Pazitul Fantanilor, Incuratul Cailor, Botezatul Animalelor, Iordanitul, Colind de Sf. Ion si Recuperarea Crucii din Dunare sunt numai cateva dintre obiceiurile intalnite in zona Olteniei, cu ocazia Bobotezei si a Sfantului Ion. Agheasma este un alt element specific sarbatorii de Boboteaza, in Oltenia. Femeile satului merg la biserica, participa la slujba, apoi pleaca acasa cu cate un vas plin cu apa sfintita si busuioc. Fetele trebuie sa bea apoi in fiecare dimineata a anului cate trei inghitituri de agheasma, pentru a le merge bine. Tot in ziua de Boboteaza este intalnit ca obicei preortodox, in Oltenia, Ghicitul. Mamele asaza trei strachini, cu fundul in sus, pe o masa, sub care ascund bani, bautura, mancare si alte obiecte. Fetele mari sunt apoi legate la ochi si puse sa aleaga una dintre strachini, pentru a afla ce le rezerva anul abia inceput. (Cristian Vasilcoiu)

GALATI Mai mult de opt mii de galateni au participat ieri la ceremonia de sfintire a Apei celei Mari, desfasurata pe Faleza Dunarii din Galati. Miile de credinciosi au luat apa sfintita dintr-o cada impresionanta, cu o capacitate de patru mii de litri, si s-au inchinat la doua cruci din gheata sfintite de preotii galateni. PS Casian Craciun a aruncat in apele batranului fluviu o cruce din lemn, sfintita, pentru scoaterea careia s-au aruncat in apa 19 barbati. Cel care a recuperat crucea din apele Dunarii a fost un electrician, in varsta de 24 de ani, Costel Dumitriu, cel care a reusit aceeasi performanta si anul trecut. La finalul ceremoniei, episcopul Dunarii de Jos, PS Casian Craciun, a impartit credinciosilor sacose cu calendare si icoane sfintite, precum si plicuri cu bani. (Erik Hoosz)

CONSTANTA

Dupa oficierea slujbei religioase de sfintire a apei, de Boboteaza, localnicii din mai multe zone ale judetului Constanta se strang in centrul satului unde preotul sfinteste caii. Flacaii din comuna Ciobanu se imbraca de sarbatoare, tesala caii si ii impodobesc cu panglici rosii, margele si blanite de bursuc. Dupa botezul cailor denumit popular si cosie, tinerii din comuna merg la marginea localitatii unde, participa la o intrecere. Cei care ocupa primele trei locuri sunt rasplatiti cu premii in bani. Dupa castigarea cursei, de capastrul calului se leaga un prosop, iar calaretul primeste un colac si bani. In comuna Mihail Kogalniceanu se organizeaza si un concurs de atelaje. (Mariana Craciun)

VIATA LA TARA Satul Chintelnic este ascuns intre muntii Rodnei, Bargului si Tiblesului. In sat exista o singura alimentara si un bar, care se inchid la 6 seara, iar de ramai fara tigari trebuie sa mergi 10 kilometri pana gasesti un magazin deschis intr-un sat vecin. Nu sunt mai mult de 200 de case, populatia s-a imputinat, au plecat la oras sau sa munceasca in strainatate. De cativa ani s-a desfiintat si scoala gimnaziala, copiii se duc la studii in satul vecin. Viata este ieftina in Chintelnic, satenii vand un litru de lapte cu 6.500 de lei si isi pun mainile in cap cand aud ca la Bucuresti poate ajunge pana la 40.000 de lei.

CASE DE GOSPODARI Pe ulita principala sunt multe case faloase, cu termopane, pe care localnicii le-au cladit dupa ce au muncit peste granita. Pe strazile laturalnice insa se gasesc case specific bistritene, cu prispa si cu draperii la geamuri, cusute de mana. Asa era pe vremuri, femeile coseau o iarna intreaga cearsafuri si cuverturi. Acum insa au renuntat la paturile pe care tronau cate 12 perne, si-au cumparat coltare si perdele. Ce nu si-au pierdut satenii este cheful de viata. Spun ei ca daca nu razi si nu glumesti, nu traiesti. Si degeaba ai bani si avere daca nu ai cinste si omenie.