Eveniment - Marturii despre sigilografie

Diplome, sigilii, documente inedite si vechi de cateva secole vor fi prezentate publicului timp de doua luni. De la construirea de spitale si pana la propria robie... Toate intr-un singur loc, la Palatul Sutu.

DOCUMENTE. O diploma de innobilare straina alaturi de stema Mavrocordatilor, doar la "Marturii Sigilare"

Diplome, sigilii, documente inedite si vechi de cateva secole vor fi prezentate publicului timp de doua luni. De la construirea de spitale si pana la propria robie... Toate intr-un singur loc, la Palatul Sutu.

In Tarile Romane oricine isi putea cofectiona un sigiliu. In practica, dupa cum afirma profesorul Ionel Zanescu, sef Birou organizare expozitii la Muzeul Municipiului Bucuresti, domnitorii si cei cu functii insemnate aveau si foloseau sigilii si matrice sigilare. Cele mai vechi sigilii boieresti despre care muzeografii au "stiri" din Moldova sunt sigiliile boieresti care valideaza actele externe emise de cancelaria domneasca de la sfarsitul secolului al XIV-lea. Din Tara Romaneasca cel mai vechi act ce s-a pastrat, validat cu sigiliul domnului si pecetile marilor boieri, dateaza din 1421.

MODA DIN SIGILII. "Ca si in heraldica altor tari, in campul sigiliilor apartinand boierilor vom intalni deseori insemnul dregatoriei. Cel mai adesea este intalnit toiagul ca figura centrala a campului sigilar, alteori el este insotit de alte mobile", explica profesorul Zanescu. Toiagul reprezenta puterea. In timp, modelele sigilare s-au dezvoltat, pastrand totusi anumite elemente comune: scutul, steagul etc. Foarte importante, nu doar datorita istoriei lor, sunt sigiliile de tip iconograf utilizate de marii vornici (dregatori de seama in divan, cu sarcini de carmuitori si judecatori ai curtii domnesti si ai intregii tari). "Prin compozitia din camp transmit date asupra costumului de curte si se numara printre izvoarele ce redau evolutia artei portretistice", afirma muzeograful. Cu alte cuvinte, tendintele modei erau exprimate in sigilii!

SAGETAREA CORBULUI. Potrivit specialistilor, una din compozitiile deosebit de originale intalnite in sfragistica romaneasca este cea a "Sagetarii Corbului". Conform datelor din Catalogul Expozitiei "Marturii Sigilare" ce a inceput acum cateva zile, prima reprezentare sigilara in care pasarea heraldica a Tarii Romanesti tine in cioc un inel ce a apartinut lui Dan al II-lea. Un alt "izvor" important pentru acest tip de reprezentare sigilara este matricea sigilara folosita in anul 1672 in Cancelaria lui Grigore I Ghica. "In campul acestui sigiliu se afla doua personaje sustinand un pom cu radacina, in varful caruia s-a plasat acvila cruciata care tine in cioc si un inel, iar pe piept poarta un minuscul cap de bour. Pe bratul personajului barbatesc din stanga s-a gravat un arc, iar in mana, o sageata. Emblema acestui sigiliu cuprinde asadar stema combinata a Tarii Romanesti, stema Moldovei si unele elemente ce fac aluzie la legenda familiei lui Iancu de Hunedoara (inelul, arcul si sageata)", scrie in acelasi catalog al expozitiei.

In secolul al XVIII-lea, scena sagetarii corbului a fost exprimata mai... direct. In reprezentarile de acum trei secole, unul din cele doua personaje, flancand un copac, trage cu arcul in corbul care tine un inel in cioc, iar celalalt, o femeie, are mana ridicata pentru a prinde inelul. Compozitia poate fi intalnita si in sigiliile mari ale domnitorilor Grigore al II-lea Ghica, Constantin Mavrocordat si Mihail Racovita.

INITIATIVA. Profesorul Ionel Zanescu, initiatorul expozitiei

BRESLE, ORASE, PARCALABI. Nu doar domnii si marii boieri au avut sigilii in Tarile Romane. In timp, orasele, breslele, negustorii si chiar taranii liberi isi fac astfel de peceti. "Comunitatile urbane si-au instituit sigilii avand in camp o reprezentare ce amintea legenda intemeierii orasului, patronul religios sau evidentia un element specific din flora si fauna locala", spune profesorul Ionel Zanescu. Un aspect inedit si foarte interesant este faptul ca unele orase s-au individualizat inca dinaintea intemeierii statelor feudale independente din Tara Romaneasca si Moldova. Printre orasele care s-au evidentiat in acest mod, in ghidul expozitiei sunt mentionate: Arges, Campulung, Targoviste, Baia si Roman.

Biserica a avut si ea propriile sigilii. Astfel, episcopiile si-au inclus o constructie, un sfant sau o scena religioasa, insotite de obicei de insemnele demnitatilor religioase (mitra, carja, crucea).

Breslasii si-au facut si ei propriile insemne sigilare. Astfel, Cupa era insemnul Aurarilor, Clestele ii distingea pe Fierari, Vasul de Ceramica, pe Olari. Foarfeca era gravata pe sigiliul Croitorilor si Cizma pe cel al Cizmarilor.

DE CE O EXPOZITIE?. "Expozitia «Marturii sigilare» s-a nascut tocmai din necesitatea evidentierii diversitatii problematicii pe care o ilustreaza sursele sigilare. Apreciate a fi «martori privilegiati ai curentelor istorice», aceste marturii speciale transmit sintetic mesajul generatiilor de odinioara. Instituite din nevoia comunitatilor sociale de a se remarca, exprimand demnitatea oamenilor liberi, felul in care acestia au dorit sa se individualizeze in ochii contemporanilor si ai urmasilor, acestea trezesc un interes sporit fata de societatea in care au fost create", spune profesorul Ionel Zanescu.

La redactarea acestui articol au fost folosite informatii din catalogul Expozitiei "Marturii Sigilare".

Sagetarea corbului este o legenda. "Corbul, pasare neagra ca si cioara, simbolizeaza raul. Copacul, simbolizeaza bogatia, iar barbatul si femeia simbolizeaza pe Adam si Eva. Sagetand corbul, ei distrug raul si aduc bunastarea", afirma profesorul Ionel Zanescu.

Articol realizat in colaborare cu Muzeul Municipiului Bucuresti, prin amabilitatea profesorului Ionel Zanescu.