Romanii de valoare prezenti in afara tarii incep sa fie “eclipsati' de faradelegile a tot mai multi tigani romani prezenti in intreaga Europa. Clarinetistul roman Bogdan Varlan, care a studiat la Conservatorul Regal de Muzica din Bruxelles, si i-a impresionat prin interpretarile sale pe maestrii mondiali ai instrumentului sau s-a convins de acest lucru. Pana acum opt ani, Bogdan a locuit impreuna cu familia sa intr-o comuna ieseana recunoscuta pentru populatia sa preponderent de etnie roma. Acum canta sub bagheta unor dirijori de nivel mondial, fiind, in ciuda varstei fragede, de numai 27 de ani, profesor de clarinet la “Scoala Internationala din Bruxelles'. Demonstrandu-si talentul inca din Romania, tanarul interpret Bogdan Varlan a urmat cu succes cursuri in Franta, apoi in Belgia si concomitent a inceput o cariera promitatoare ca solist de muzica clasica la clarinet. Insa de tigani tot n-a scapat! Acestia fac o accentuata reclama negativa Romaniei chiar in capitala Parlamentului European. Intr-un fel, Bogdan incearca sa contracareze efectul negativ lasat in Belgia de tiganii romani. Romanul spune ca personal ii vede in orasele belgiene de cate ori face calatorii in scop muzical in tara unde isi desfasoara activitatea. El crede ca avand de a face cu tiganii romani, belgianul de rand nu isi face imediat o parere negativa despre Romania, insa in timp…
Prezent cu ceva vreme in urma la Iasi, mi-a acordat un interviu in exclusivitate. 'Pe tigani ii vezi peste tot, in Gara de nord din Bruxelles sau in alta parte. I-am vazut si eu cand ma duceam cu trenul la Anvers pentru concert si erau foarte multi. Ii auzeam cum vorbeau romaneste. Altadata venisera jurnalistii sa-i intervieveze', povesteste Varlan. El subliniaza faptul ca deviza dupa care se ghideaza acestia este urmatoarea: “Noi suntem aici, putem sa facem ce vrem, astia au foarte multi bani si-i fraierim!'. Unii dintre ei umbla cu furatul si cersitul, ascunsi sub pavaza unor asa-zise activitati legale. Chipurile vand ziare. “Dar unii dintre belgieni isi dau seama cu ce se confrunta si nu le dau nici cea mai mica atentie. E o pata neagra, dar depinde si de belgienii care ii percep. Unii vin cu afirmatii de genul: ah, romani, sa iasa afara! Sau ceva de genul asta. Altii spun ca nu e vina lor, ca tigani sunt peste tot'.
Tanarul instrumentist Bogdan Varlan, o mare promisiune a clarinetului clasic mondial, a remarcat si virulenta din ce in ce mai accentuata a europenilor vizavi de invazia tiganilor romani. “Cand eram in Bordeaux, un oras burghez, cu oameni bogati, de dreapta, am remarcat atitudinea lor impotriva emigrantilor'. Varlan se fereste sa o spuna direct, dar da de inteles ca a sesizat spiritul rasist al acestora. Satui de atatia tigani romani, francezii din Bordeaux s-au razbunat intr-un fel pe tanarul talentat sosit in Franta nu pentru talharii, ci pentru studiul clarinetului la Conservator. “Acolo, la Bordeaux, am simtit o oarecare distanta si raceala din partea lor asupra mea tocmai din acest motiv'.
O cariera promitatoare
Si-a demonstrat talentul inca de cand era elev la Liceul de arta “Octav Bancila' din Iasi. A luat numeroase premii la concursuri nationale si internationale, inclusiv la “olimpiada de muzica'. Din 2004 urmeaza Conservatorul National Regional din Bordeaux, iar trei ani mai tarziu Conservatorul National din Paris, studiind clarinetul cu profesorul Nicolas Baldeyrou si muzica de camera cu Paul Mayer si Eric Le Sage. Remarcat de lumea artistica pariziana, a fost invitat sa cante in prestigioase orchestre si ansambluri ca “Orchestre National de Bordeaux', “Ensemble Ars Nova Paris', el sustinand recitaluri si concerte in Paris - “Cité des Arts', Bruxelles - “Flagey', Bruges - “Concertgebow', Anvers - “de Singel', Mannheim Hochschule. Timp de doi ani, Bogdan a fost membru fondator si clarinetist al Ansamblului contemporan Babel cu care a sustinut concerte si cursuri de vara in Valencia si la Bordeaux. In noiembrie 2010 este prezent cu “Royal Flemish Philharmonic'. Varlan a participat la cursuri de maiestrie cu mari personalitati din lumea clarinetului si a evoluat sub bageta unor maestri celebri, cum ar fi Charles Neidich. In noiembrie 2011 a obtinut premiul I la Concursul de Clarinet din Amiens (Franta), iar in ianuarie 2012 a sustinut ca solist clarinetist in formatie un turneu de cinci concerte in Belgia.
Sa canti Mozart asa cum ar fi vrut Mozart. Povestea ascensiunii unui copil talentat
Este deviza tanarului instrumentist roman aflat in plina afirmare pe scenele lumii. “Ca sa canti un Mozart asa cum ar fi vrut Mozart poti sa o faci doar studiind intens, cunoscandu-i viata, stiind totul despre el'. Povesteste cum s-a apropiat de muzica. Cand era un pusti de o schioapa, tatal sau i-a adus o orga mica, o jucarie. “Eu am inceput sa apas pe butoane si in foarte scurt timp am inceput sa reproduc melodii pe care le auzeam la radio sau TV'. Bogdan chiar nu ascultase muzica niciodata. Familia sa, deosebit de modesta, cu ambii parinti muncitori, nu a avut cum sa-i ofere posibilitatea nici macar de a asculta un CD. Poate ca legatura lui cu muzica vine din faptul ca bunicul sau a cantat intr-o fanfara. “La 11 ani am inceput sa cant la pian'. Tatal sau a cumparat o orga mai mare si Bogdan a inceput sa interpreteze si cu vocea. Asa a ajuns la Liceul de Arte din Iasi. Pentru ca pianul trebuia studiat inca din clasa I, a trebuit sa aleaga clarinetul. A avut profesori foarte buni, care i-au remarcat talentul. Dupa numai doi ani de studiu a participat la olimpiada de muzica si a luat premiul I. “Dupa liceu am urmat trei ani Conservatorul din Bordeaux Franta. Taxa era accesibila, 300 de euro'. Ca sa se intretina a fost recomandat de profesorul sau pentru a canta in orchestra municipala din Bordeax, un fel de big-band local, apoi a inceput sa dea meditatii pentru clarinet si a devenit independent din punct de vedere financiar. Apoi a facut o pefectionare de doi ani la Conservatorul din Paris, dupa care a ajuns la Academia Regala de muzica din Bruxelles. Datorita valorii sale a obtinut si un post la scoala internationala de arta din Bruxelles. Acum este considerat un tanar la inceput de cariera cu perspective mari, idealuri si teluri pe masura. “Nu de mult timp am luat premiul I in Franta la un important concurs international, primind ca bonus invitatia pentru o serie de concerte in Belgia'. Aceste concerte i-au adus si o remuneratie importanta.
A lucrat cu cel mai bun clarinetist al lumii
“Am lucrat cu personalitati importante ale muzicii. Cu dirijorul Philippe Herreweghe, cu Jap von Zweden. Am colaborat cu muzicieni importanti, dar mai ales am fost la cursuri de maiestrie cu cele mai mari nume ale clarinetului. Karl Leister, fost clarinet solo la orchestra din Berlin, Charles Neidich, profesor la Juilliard School din New York, Pascal Moraguès – prim clarinetist la Orchestra nationala din Paris si profesor la Conservatorul national din Paris. Secretul succesului? “Multa munca, sa fii deschis la informatii, la noutati, la tot ce se petrece pe marile scene ale lumii. Sa ai cunostinte cat mai vaste din istoria muzicii. Planurile mele sunt acum sa particip cat mai mult la activitatea muzicala, lucru care ma face fericit. Dar pentru a avea succes ne trebuie o igiena a vietii, o ordine, daca vreti un calcul al lucrurilor pe care merita sa le facem. De exemplu, eu am renuntat din proprie vointa la televizor. Este o sursa negativa, consuma inutil timpul'.
Visul lui Bogdan Varlan este sa ajunga intr-o orchestra simfonica respectata, de oriunde din lume. Si pentru asta participa ori de cate ori se iveste prilejul la auditii si concursuri. “De dimineata de la 9.00, pana seara la 21.00 sunt ocupat cu muzica. Cand am timp imi place sa ma plimb in natura, dar merg si la piscina, cinema, restaurant. Vreau sa dau totul ca sa am o cariera cat mai buna. Sa particip la cat mai multe proiecte muzicale. Ca instrumentist sau cu orchestra imi doresc sa ajung evident la Covent Garden ori la Carnegie Hall. Dar pana atunci sper sa lucrez intr-o orchestra importanta din Europa'.
Basescu e vazut foarte rau in Belgia
E un soc pentru Bogdan Varlan cand ajunge din nou in tara. Se vede diferenta in ce priveste educatia si cultura. “Sunt diferente in ce priveste educatia muzicala a romanilor fata de cea a belgienilor. Daca acolo se asculta mai mult muzica clasica, la noi in voga sunt manelele. Acolo oamenii sunt mai rigurosi, mai constiinciosi, e o chestie care vine din trecut. In Belgia toata lumea l-a criticat pe Basescu. De cand si-a spus parerea in privinta deciziei lui Antonescu de a trece Prutul e vazut in culori tot mai sumbre. Sunt considerate imaturitati impardonabile pentru un sef de stat astfel de afirmatii. Nu poti sa-ti spui parerea personala in astfel de situatii. De asemenea, a fost criticata si atitudinea sa impotriva Olandei'.