Incanta privirea - Arhivele Nationale au scos la lumina documente turco-osmane

Propunerea ambasadorului Republicii Turcia la Bucuresti, Excelenta Sa Ahmet Rifat Öklün, de a se organiza o expozitie cu documente turco-osmane s-a concretizat.

Propunerea ambasadorului Republicii Turcia la Bucuresti, Excelenta Sa Ahmet Rifat Öklün, de a se organiza o expozitie cu documente turco-osmane s-a concretizat.

Ambasadorul Turciei, Excelenta Sa Ahmet Rifat Öklün, a propus directorului general al Arhivelor Nationale ale Romaniei, prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, ca documentele turco-osmane ce se pastreaza in depozitele Arhivelor sa fie scoase la lumina pentru a fi admirate de cei care refuza sa ignore istoria, si bine fac. Propunerea ambasadorului s-a concretizat intr-o expozitie. Pregatirile pentru acest proiect au demarat imediat. Claudiu Turcitu, arhivist in cadrul Serviciului de Arhive Feudale, Personale si Colectii al Arhivelor Nationale, sufletul expozitiei, ne ofera cateva date: "Sarbatorirea a 175 de ani de existenta institutionala a arhivelor in Romania, ca si implinirea a 83 de ani de la proclamarea Republicii Turcia constituie prilejul de a supune atentiei specialistilor, precum si a publicului larg, cateva dintre pretioasele marturii documentare ale relatiilor romano-turce, atat de intense de-a lungul veacurilor, marturii care se gasesc in bogatul tezaur adapostit de arhivele romanesti si care pun in lumina o fateta indeobste putin cunoscuta a raporturilor romano-turce". Documentele turco-osmane prezentate in expozitie acopera perioada cuprinsa intre a doua jumatate a secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XX-lea. "Tipologia acestora este diversa, ele reprezentand atat acte aulice, emise de cancelaria Divanului Imperial, cat si documente emanand de la dregatori din cuprinsul adm-inistratiei Inaltului Devlet."

POLITICA. Hait-i humayun al sultanului Mahmud II adresat autoritatilor otomane din Rumelia (1820, septembrie 31)

INVENTAR. Selectia documentelor a urmarit, pe langa punerea in lumina a uimitoarei diversitati de genuri de acte turco-osmane (firmane, berate, scrisori vizirale, petitii individuale sau colective), sublinierea varietatii insemnelor de validare ale acestora (tugra, penIe, semnaturi cu cozi). "Cele mai numeroase documente din expozitie, care sunt si cele mai insemnate in ceea ce priveste continutul lor, dar totodata si cele mai spectaculoase sub raportul executiei lor grafice, sunt, fara indoiala, firmanele si beratele, care reprezinta acte solemne, purtand fiecare semnatura-monograma a inaltilor emitenti, intr-o forma stilizata si de obicei fastuos ornamentata, numita tugra. Maiestria realizarii in culori vii sau in lichid auriu a diverselor ornamente florale sau geometrice ce inconjoara tugraua confera, in plus, si o deosebita valoare artistica a documentului. In aceasta ordine de idei mentionam, printre altele, firmanul din 1667 prin care Mehmed IV investeste pe Mihai Apaffi ca principe al Transilvaniei, document ce impresioneaza nu doar prin valoarea continutului sau, ci si prin dimensiunile neobisnuite (aproximativ 6 metri lungime, dintre care aproape un metru fiind alocat pentru spatiul respectului), precum si firmanul din 1862 emis de sultanul Abdul Aziz, prin care se recunoaste unirea Principatelor pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza ori firmanul de la 1827 al sultanului Mahmud II adresat lui Ionita Sandu Sturdza, voievodul Moldovei, in urma conventiei de la Akkerman (1826), prin care se acorda libera navigatie vaselor romanesti pe Dunare", conchide domnul Turcitu.

LUNI. La inceputul saptamanii, putin dupa pranz, persoane de diferite varste il asteptau pe oaspetele de seama al expozitiei. Excelenta Sa Ahmet Rifat Öklün, ambasadorul Turciei la Bucuresti, a declarat ca nu a existat o zi mai buna in care sa fi avut loc deschiderea expozitiei: "Astazi este sarbatoarea de Ramazan, iar la sfarsitul saptamanii va fi ziua nationala (n.r. - 29 octombrie), deci nu exista o alta data mai buna pentru organizarea acestei expozitii. Acesta este inceputul colaborarii, vom edita un catalog cu aceste «comori» si vom pregati un calendar, materiale ce vor folosi studentilor. Trebuie sa invatam generatia tanara despre istoria noastra, iar arhivele sunt cel mai bun profesor". Directorul general al Arhivelor Nationale ale Romaniei, prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, a subliniat ca "aceasta expozitie demonstreaza, daca mai era nevoie, ce valori extraordinare pastram si inca un fapt, arata ca avem documente mult mai importante decat cele care privesc istoria comunismului".

	OASPETI. Arhivistul Claudiu Turcitu prezinta in turul de onoare documentele inedite doamnei Gülcan Öklün (stanga). Excelenta Sa Ahmet Rifat Öklün admirand exponatele