Natalitate - Comuna copiilor

Un sat din judetul Maramures este fruntas la numarul de copii compa-rativ cu celelalte asezari rurale din tara. Intr-o Romanie in continua de-cadere demografica, femeilor din Ieud inca le mai arde de facut prunci cu duzina. Satul e ca o cetate a copii-lor, rasarita intr-o zona imbatranita a Romaniei, Valea Izei.

Acum multi ani, la scoala din Ieud, invatatoarea din clasa a IV-a i-a intrebat pe elevi ce meserie vor sa-si aleaga atunci cand vor creste. "Ioana, tu ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?". "Cand o sa fiu mare vreau sa ma fac... mama!".

Vremea a trecut, Ioana s-a facut fata buna de maritat si s-a maritat. Acum 24 de ani a facut si primul ei fecior, indeplinindu-si visul din copilarie. Mai apoi a venit al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea copil. "Ioana, mai faci copii?". "Cum o vrea Domnul!". Domnul i l-a dat la scurt timp si pe al saselea copil. Si pe al saptelea si pe al optulea. "Ce faci, mai Ioano, cu atatia copii?"."Ce sa fac, daca imi vin?". Al noualea, al zecelea. Umpluse femeia casa de odrasle cand l-a adus pe lume si pe al unsprezecelea baiat. In cele din urma, la 40 de ani a ajuns la scorul de 12 (doisprezece) copii. Sunteti uimiti? Nu demult erau familii in Ieud si cu saptesprezece copii.

Satul din judetul Maramures era pe vremea comunistilor a doua comuna din Romania la numarul de nasteri. Acum, mai bine de un sfert din populatie are sub optsprezece ani, depasind aproape de doua ori media pe tara la numarul de copii. Un fenomen cu atat mai greu de explicat cu cat satele din vecinatate imbatranesc si se pustiesc pe zi ce trece.

Unii localnici isi amintesc ca pe vremea lui Ceausescu ajunsese Ieudul sa aiba acelasi numar de nasteri ca si in Sighet, desi acum orasul maramuresean are de zece ori mai multi locuitori decat comuna.

STEFURCA-CU-BENZINA-N-CARCA. De ce fac atatia feciori si fecioare locuitorii Ieudului maramuresean? "Pai au vreme a sedea si a face copii. Nu prea avem pensie, dar din astia avem cata-i lume", zice un batranel in opinci, gasindu-si de lucru la un sant de pe marginea ulitei. Si intr-adevar, copii sunt cat cuprinzi cu ochii. Ia uite un grup de zece copii! Vin spre noi. Ni la ala, are schiuri in picioare si se tine de o caruta sa fie tractat pe drumul neinclinat. Sa vezi ce impinge din betele de la schiuri pana sa se prinda epuizat de oiste. Il cheama Stefan, are noua ani, schiurile i le-a adus taica-su din Italia. Uite-o si pe Corina, mititica, cum se prelinge pe langa gard cu doua pungute in mana, sa nu i le vada ceilalti copii. "Ce ai acolo?"."Cipsuri". Ce haioasa e Maria cu fesul acela caraghios pe capsor, cu un mot lung cat e ea de mica. Altul ii ridica motul nazdravan sa ii vedem marimea impresionanta. Sa ea clipeste nevinovat si nu intelege la cei sapte anisori de ce se hlizesc toti pustanii de ea. Io-te-i si pe Mitrache, Kilometru, Marinca-Sapa-cu-Giurinca, Onciu-Conciu, Busca-Halusca-Trage-cu-Pusca, Andi-Bandi si Stefurca-cu-Benzina-n-Carca. Na, poftim!, ca au umplut copiii satul Ieud, nu mai incap pe ulite si au ajus si in barul comunal. Ia uite-l pe ala: cat e el de mic sta pe unul din scaune, nu-i ajung picioarele la podea si joaca cu batranii carti. "66-pariere". Azvarle hotarat cartile pe mijlocul musamalei cu floricele si-i zapaceste din bataie pe comesenii nebarbieriti. "F...-te-ar iepurii, drace!". Langa pusti, un mos de 80 de ani cu un singur dinte in gura, si acela de argint, ce-i straluceste in gura ca incisivii fetei din reclama de la pasta de dinti, ne invita in soapta, sa nu auda baiatul: "Merem la Sighet sa f...si noi ceva?". Stie mosul ca am venit pentru altceva la el in sat. Sa scriem despre "productia asta de copchii".

PARTIEEE! Stefan demonstreaza ca schiurile lui aluneca mai bine decat sania calului

FARA SARACIE. Chiar daca au atatea guri de hranit, majoritatea oamenilor de aici este mai degraba bogata decat saraca. Dovada, casele mari din sat, multe cu doua etaje. Familia Tutula, cea cu 12 copii, are si animale pe masura burtilor ce trebuie sa le sature: 180 de oi, trei vaci, doua vitele, gaini de nu poti sa le numeri. "Gatesc de patru ori pe zi", zice femeia Ioana, de meserie mama. Cei care nu au reusit sa-si intemeieze o gospodarie din cresterea animalelor au luat calea Spaniei, Italiei sau Frantei. Oamenii au si un microbuz in sat pe care scrie: "Transport persoane Italia-Spania. Tur Retur". Ieudul e atat de aproape de Occident, incat oamenii nici nu isi mai pun problema ca noi, doi ziaristi cu trei aparate de fotografiat atarnate de gat, am putea fi romani. Ne saluta direct in limbi straine. "Bonjour!" sau "Spania?". "Nu, Romania!". Dovada a bunastarii locuitorilor de aici sta pana si ce se vinde in bar. Nu se complica crasmarii cu tigari din astea de doi lei, Carpati sau Marasesti sau Snagov. Nu vand decat Kent de diverse "calibre", Malboro si mai rar LM si Viceroy. Totusi exista si saracii satului. Primesc ajutor social 120 de oameni care presteaza ore de munca in folosul comunitatii. La acestia se mai adauga alti 250 de sateni pensionari sau inapti de munca.

PREZERVATIVE AVETI? Ion, un ghemotoc de baiat, trage cu sarg la caruta un par cu doua roti de la o masinuta veche, stricata. Tot de-a caruta se joaca si cei doi pustani din fata magazinului mixt. Unu l-a inhamat cu o sfoara pe celalalt si il goneste rotind un bat in urma lui. "Diii!".

Nu sunt locuri de joaca amenajate in Ieud. Pentru ca s-a vazut la conducerea comunei cu atatia copii, primarul vrea sa construiasca doua sali de sport, sa le gaseasca ocupatie odraslelor. Asta insa dupa ce termina proiectul acela de pavare a marginilor ulitelor, sa fie strada cu trotuar, ca la oras. Scoli sunt sase la numar si tot atatea biserici, pentru ca, zice edilul, niste oameni care fac atatia copii nu pot fi decat niste oameni foarte religiosi.

Programul guvernamental pentru promovarea mijloacelor de contraceptie la sat, "Sanatatea femeii si a copilului", a ocolit pana acum comuna copiilor. "Gasim prezervative la dumneavoastra?". Primarul rade pe sub mustata si zice ca ar fi la magazin. La magazin ne este cam peste mana sa o intrebam pe tanara vanzatoare imbrobodita ca la biserica. Nu zambeste cand ii zicem ce anume cautam si ne spune ca nu avem nici o sansa sa gasim in Ieud.

CLASAMENT. Comuna era pe locul doi in tara la numarul de nasteri

OCCIDENTU’ SCADE RANDAMENTU’. De trei ani Ieudul a intrat in decadere demografica, aliniindu-se tendintei luate de Romania dupa 1990. Daca inainte de "bataie", cum numesc locuitorii Revolutia din ’89, scorul dintre nasteri si decese era de 5 la 1, 2002 a fost primul an din istoria localitatii cand numarul mortilor a depasit cifra nou-nascutilor. "E strigator la cer ce s-a intamplat in Ieud", jeleste declinul demografic preotul ortodox al satului, Alexandru Brici. Parintele sta in sufrageria sa care miroase a mir, luminata slab de televizorul ce ruleaza pe Acasa TV, si isi aminteste de vremurile cand avea trei botezuri pe saptamana. "Dupa ’90, toti preotii din zona se plangeau ca la ei mortalitatea a depasit natalitatea. Eu am fost ultima citadela din zona care a rezistat, dar... am cazut."

De ce nu mai fac oamenii copii? Preotul crede ca Occidentul e de vina, numai strainatatea i-a stricat pe tineri. "Au uitat ca averea cea mai importanta sunt copii. Daca inainte averea pentru sateni erau copiii, acum pentru ei «avere» inseamna sa aiba case si masini". In camera intunecata a parintelui cu o falca luminata de lumina albastruie a televizorului ne-am adus aminte de raspunsul unei mame din Ieud cu doi copii. "De ce aveti doar doi?". "Pai, ne-am modernizat si noi". A ridicat din umeri cand am intrebat-o naiv ce anume s-a modernizat.

FERTILITATE

Ieud e ca o insula de copii in marea de sate imbatranite din Maramures. Raportand la numarul populatiei, cifra elevilor prescolari, din ciclul primar si din cel gimnazial, aproape de trei ori mai putini copii sunt in comuna vecina, Bogdan Voda, aflata la o aruncatura de bat de Ieud. Daca in comuna copiilor sunt 964 de elevi la 4.600 de oameni, in Bogdan Voda mai sunt 320 la 3.700 de sateni. "E foarte imbatranita populatia. Pleaca tineretul in strainatate, se muta la oras, pentru ca nu au facilitati industriale, nu au unde sa se angajeze", ofteaza secretarul de la Primaria Bogdan Voda, Ioan Deac. Bocicoiu Mare, alta comuna vecina, sta de doua ori mai prost la "productia de copii". "Ieudu asta are o alta mentalitate. Acolo daca spui ca ai trei - patru copii, zic ca ai putini. N-am mai vazut sat ca asta decat in Ucraina", povesteste viceprimarul din Bocicoiu Mare, Ion Grijac.