x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nuni Dona sau viaţa ca o frescă

0
Autor: Tudor Cires 29 Apr 2007 - 00:00
Nuni Dona sau viaţa ca o frescă


La Galeria Galateca abia ce s-a inchis expoziţia "Viaţa ca o frescă" a pictoriţei nonagenare Nuni Dona. A treia "personală", in 90 de ani, a nepoateilui Delavrancea!

DESTIN - Cu nepoata lui B.Şt. Delavrancea despre viaţă, artă, prieteni şi familie
La Galeria Galateca abia ce s-a inchis expoziţia "Viaţa ca o frescă" a pictoriţei nonagenare Nuni Dona. A treia "personală", in 90 de ani, a nepoateilui Delavrancea! Doamna Nuni Dona mă uimeşte de la primul cuvant: "Imi amintesc chiar şi botezul meu!". După care continuă: "Am fost botezată la o varstă mare. M-am născut in timpul primului mare război şi atunci, in Moldova, refugiaţii nu se mai gandeau şi să facă botezuri. M-au botezat după ce ne-am intors in Bucureşti. Aveam doi ani şi jumătate. Stăteam pe Calea Griviţei şi aproape de casa noastră era Biserica Manea-Brutaru. Eu mă jucam in grădina bisericii, eram prietenă cu popa. Cand am văzut că mă ia şi mă bagă in apă, am fost aşa de indignată... O trădare mai mare nici că se putea!".

Următorul popas al amintirilor este... Şcoala Centrală. "Nu mi-am cunoscut bunicii. Doar pe mama mamei, doamna Delavrancea. Bunicul a murit cand eu aveam 1 an. Iar cand aveam 7 ani, a murit şi tata, doctorul Dona. Atunci ne-am mutat la bunica mea, care era directoare la Şcoala Centrală. Era foarte blandă. Imi spunea "puişorule", iar cand imi zicea "fetiţo" sau pe numele mic eram cat se poate de umilită şi de necăjită, pentru că insemna că era supărată pe mine. Şcoala Centrală era severă. Aveam uniforme apăsătoare: două şorţuri unul peste altul, in păr purtam fileuri, iar pe stradă purtam pelerine. Eram ca nişte călugăriţe..."

STUDENŢIA. In apartamentul de la ultimul etaj al unui bloc vechi din Brezoianu, scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea işi priveşte nepoata, din fotografia uzată, cu ramă ovală. O intreb dacă s-a temut vreodată să dea piept cu memoria marelui inaintaş. "N-a fost o povară chiar aşa de greu de purtat. Eu am avut alt drum. El a scris mătuşă-mea, Cella, a cantat la pian... Eu am pictat. Aşa cum a făcut şi mama mea. Mi se părea natural să o văd pictand... Se ducea prin cartierele Bucureştiului, cu cutia de pictură. Şi nimeni nu se mira să o vadă pictand, la colţul străzii. După ce am terminat liceul, m-am dus şi eu la Belle-Arte. Acolo l-am avut profesor pe Francisc Şirato. Un om admirabil! Am invăţat aşa de multe de la el, că mi-e greu să spun in cateva cuvinte. Lecţiile decurgeau familiar, dar serios. Lucram mult şi după cursuri. Mergeam la peisaj, dar pictam mult de la fereastră. Aşa o vedeam făcand şi pe mama. Locuiam atunci la o intretăiere de străzi şi aveam o perspectivă largă. In colţ era Biserica Precupeţii Vechi..."

BALCICUL. Ochii "privesc" un peisaj de demult. O smulge din reverie incă o intrebare. "Succes? Nu cred că am avut vreodată. Dar eram apreciată." Ştiu că in expoziţia de la Galeria Galateca se aflau şi două acuarele reprezentand Balcicul, Mecca artiştilor in anii '30. "La Balcic era o lumină specială. Erau dealurile acelea cretoase şi lumina se răsfrangea in ele. Erau acoperişurile cu olane roşii. Am fost de două ori la Balcic, inainte să ni-l ia. Era lume puţină. Tătarii erau amabili, iar cafenelele primitoare. După aceea, am mai fost in Grecia, in Germania, la Moscova sau in Israel. Nicăieri nu am intalnit blandeţea acelei lumini... Prima dată m-am dus singură. Aveam vreo 20 de ani. Aveam cunoştinţe acolo - pictoriţa Lucia Demetriade Bălăcescu, Rodica Maniu, Mutzner, Dărăscu, dna Stork şi sora ei, dna Szatmary... A doua oară a fost şi mătuşa mea, Cella. Era prietenă cu Regina Maria şi o dată am fost şi eu invitată la pranz. Regina era in varstă şi suferindă, la puţin timp s-a şi prăpădit. Sunt de atunci 70 de ani, eram studentă in anul II... Nici nu mi-a trecut prin minte să-i ofer reginei o pictură de-a mea. Ar fi insemnat să cred despre mine prea mult!"

PORTRETE. O galerie de portrete in acuarele, asa cum au fost pregatite pentru expozitia de la Galateca de dr. Florin Colonas. In centru, sus, bunica Maria Delavrancea

FRESCA. "Am lucrat portrete, multe peisaje, naturi moarte... Insă după intalnirea cu Ghiţă Popescu m-am apropiat de frescă. De la el am invăţat. E o meserie diferită. Trebuie să pictezi intr-un timp foarte scurt, pe tencuială, care să fie puţin umedă, dar nu udă. Dacă se usucă, nu mai prinde culoarea, dacă e prea udă, culoarea se amestecă cu varul şi se decolorează... Am făcut şi pictură bisericească. Patriarhia l-a trimis pe Ghiţă Popescu la Ierusalim, să picteze capela ortodoxă. Acolo fusese un război şi rămăsee nepictată. După ce am terminat-o noi de pictat, a izbucnit din nou războiul, cel de 7 zile." N-a mai revăzut fresca de la Ierusalim, dar cea de la Primăria Municipiului Bucureşti e deja... vedetă la tv. Apare in fundal ori de cate ori se fac filmări acolo. "Nu doar că am pictat-o, tot cu Ghiţă Popescu, dar am şi restaurat-o, după cutremurul din 1977."

PRIETENI. Cum a evoluat Bucureştiul in 90 de ani? "Enorm! imi plăcea mai mult Bucureştiul dinainte de război. Era mai... patriarhal. Eu am prins şi tramvaiele cu cai, şi metroul. Inainte, nici nu trebuia să ieşi din casă pentru cumpărături. Veneau oltenii cu zarzavaturi, negustorii ambulanţi. Venea pescarul cu peşte. Găzarul, strigand "Chiop-chiop!"... Şi prieteniile se legau altfel. Azi, dintre prietenii de demult, mai trăieşte doar Wanda Sachelarie. Ne ştim din facultate, de la cursul lui Şirato. N-am suferit niciodată de singurătate, deşi am fost singură aproape toată viaţa. Acum o am pe Mimi (o pisică neagră). Mai inainte mă imprietenisem cu nişte vrăbiuţe. Biata pisică, in naivitatea ei, a prins cinci vrăbii şi mi le-a adus mie, in semn de prietenie. Le-am salvat, au zburat, dar de atunci am renunţat la prietenia cu vrăbiile..."


"Nu mai pictez de 20 de ani, am probleme cu vederea. Să nu mai poţi vedea culoarea e mai grav decat a vedea lucrurile deformate faţă de realitate. Am văzut atata vreme viaţa in culori, incat mi-e greu să mă obişnuiesc. Imi lipseşte priveliştea spre Precupeţii Vechi, pe care am desenat-o de atatea ori in tinereţe!"
Nuni Dona
pictoriţă
Citeşte mai multe despre:   martorii,   nuni dona

 



Mai multe titluri din categorie

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....
Serviciul de email marketing furnizat de