Ortaci din fundul minei, pe acoperisurile zgarie-norilor

Curajoasa ortacime disponibilizata din Valea Jiului se pregateste sa plece la munca in SUA. Ca sa con-cureze cu negrii, reparand acope-risurile zgarie-norilor, un miner va scoate insa din buzunar 3.000 de dolari.

Cuprinsi de gandul ca ar putea pleca la munca in SUA, dar totodata sceptici in privinta conditiei de a da 3.000 de dolari pentru a ajunge acolo, ortacii din Valea Jiului s-au strans gramada intr-un hotel din Petrosani. Sa dea piept cu americanul raspunzator de minunea cu iz de "inselaciune". Americanul le-a vorbit, iar temerile li s-au risipit.

"Contractul asta lasa de dorit. Imi cere sa dau in jur de 3.000 de dolari inainte sa plec la munca, in constructii, dar, practic, n-ai nici o stabilitate. Ia uite ce scrie aici...", se lamenteaza un ortac cu instructiunile firmei de recrutare de forta de munca pentru America in mana, uitandu-se la alti doi prieteni. "Fluctuatiile sau schimbarile economice pot obliga angajatorul la schimbari, ceea ce inseamna ca va puteti pierde locul de munca din motive obiective, inainte de expirarea contractului", citeste el, apasand pe fiecare cuvant. Iar asta i-ar obliga "sa paraseasca teritoriul SUA imediat", fara a mai putea sa incerce sa-si caute un alt job pe mai departe. Ceilalti se apleaca mai cu sarg asupra foii. Si asculta mai departe: "Chiar daca vi s-a acordat viza H2B, vi se poate refuza intrarea in SUA de catre Oficiul Serviciului de Imigrari si Naturalizari". Iar banii?! Cine le mai inapoiaza banii?... "Nu se intampla, domnule, asa ceva, e o stipulare de forma acolo, nu ni s-a mai intamplat niciodata asa ceva", striga o reprezentanta, vadit depasita de situatie, a firmei Ameritrex Romania, firma specializata in programe de munca in SUA. Cea care inlesneste legatura intre mineri si reprezentantul american. American care nu mai "apare odata". Si a carui absenta genereaza un ritm din ce in ce mai sustinut al incertitudinilor.

RISCUL DE LA AMBASADA. O alta nemultumire a ortacilor este faptul ca, odata ajunsi cu contractele de munca la ambasada americana, pentru a li se da viza mult ravnita, exista posibilitatea sa fie refuzati si sa piarda, astfel, o suma de bani de "111 dolari si 190 RON, reprezentand taxa de ambasada si o parte din cheltuielile firmei Ameritrex". Si asta, fiindca... "noi ne-am imprumuta ca sa strangem banii astia, si nu-i de ici de colo sa pierdem aproape cinci milioane", spune Stoicuta Cosmin, un ortac care arata diploma de "inginer in minierit". "In viata asta exista ceva in care sa nu aveti si pierderi?", vine raspunsul reprezentantei firmei Ameritrex. Alta explica insa mai pe indelete: "In jur de 5%-10% din oamenii care s-au dus cu ajutorul firmei noastre la ambasada SUA nu au obtinut viza. De ce? Pentru ca nu stiu sa se vanda frumos acolo, nu stiu sa raspunda la unele intrebari puse de cei din ambasada". Atmosfera inecacioasa. Se cugeta ca in povestea cu drobul de sare. "Astia nu-mi ofera nici o stabilitate in contract, iar io o sa pierd si locul de munca la care sunt." Plus ca planeaza printre ei zvonul ca n-ar mai primi inapoi cei 3.000 de dolari de la firma romaneasca daca n-ar obtine viza, iar multi dintre ei s-au proiectat deja in viitorul sumbru al traiului fara un loc de munca. Minerii se lamenteaza tot mai rau. Americanul intarzie. Comunicare ioc, una peste alta, situatia-i varza: "Sa stiti ca la Costesti n-a fost nimic, daca pierd banii astia...", a afirmat un ortac.

SMART AND STRONG. Dennis Laskin apare. Le explica ortacilor ca firma la care lucreaza face exact ceea ce face si Ameritrexul: recruteaza forta de munca din lume pentru firmele de constructii americane. Atat. Doar intermediaza. Adica intocmeste o lista cu oamenii pe care ii vede apti de munca si se va duce cu ea la firmele americane care cauta muncitori. Acum cauta muncitori pentru repararea si construirea de acoperisuri. Se uita la ei si le spune ca a venit pana aici fiindca romanii... "first! - are smart, and second! - are strong". Fiindca munca pe acoperis este "extrem" de grea, se va lucra la inaltimi mari, la temperaturi ridicate si cu materiale incinse. "Iar romanii sunt rezistenti." Mult mai rezistenti decat americanii. O unda de multumire se remarca pe chipurile minerilor. Ca sa nu rateze sansa de a lucra in America, fiindca vor rata oportunitati: "aprofundarea limbii engleze si experinta dobandita in domeniu".

"Very good workers here!", exclama el laudativ, uitandu-se in sala plina ochi de mineri. Apoi ii invita la interviu, la masa din spatele incaperii. Comunica cu ajutorul unui traducator cu fiecare dintre ei. Ii intreaba de experienta si de ce stiu sa faca, punandu-le astfel munca in valoare. Si le spune ca peste cateva zile vor primi raspunsul daca vor putea pleca sau nu in America. Brusc, incertitudinile vizavi de acte sunt uitate. In acest timp, un proiector deruleaza imagini cu oameni muncind pe acoperisurile zgarie-norilor. "Ia uite, domn’e! Numai negrii sunt pe acoperisurile astora!"

LA INTERVIU

MASA NEGOCIERILOR. Ortacii, fata-n fata cu recrutorii Firma Ameritrex a anuntat acum doua saptamani ca in jur de cateva mii de ortaci pot pleca, cu ajutorul ei, la munca in SUA si in Canada. Pentru asta, minerii vor avea de platit costul programului, viza, taxele de ambasada, biletul de avion dus-intors, cheltuieli ce s-ar ridica la suma de 3.000 de dolari. Totodata, ortacii trebuie sa aiba 500 de dolari in buzunar pentru a fi aratati in vama din aeroport. In schimbul muncii lor, ortacii pot castiga in SUA de la opt-noua dolari pe ora pana la 15 dolari pe ora, iar in Canada, de la 20 de dolari pe ora. In acest sens au avut loc interviuri intre ei si reprezentantul american timp de trei zile, la Petrosani si la Cluj.