Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca sa puna ban pe ban, doua luni de zile, oamenii din piata dorm langa pepeni, pe bureti, si se spala in lighean imprejmuit cu folie si paturi. Pentru toate astea sunt nevoiti insa, sa plateasca bani frumosi.
Dupa 5 ore de mers cu masina, barbatul a tras dubita pe marginea drumului, chiar langa cei cativa pepeni ce mai ramasesera din mormanul ce fusese in urma cu nici doua zile. Este 9 si jumatate seara. Mihaela, sotia sa, nici nu apuca sa-l intampine bine, ca il si zoreste: 'dupa ce descarcam, iei fata si va intoarceti, ca nu aveti unde sa dormiti si Madalina nu mai suporta sa stea nici un minut'. Este obisnuit sa conduca ore intregi. S-a intamplat sa fie zile cand facea si doua transporturi: Dabuleni-Bucuresti dus-intors. Barbatul se conformeaza si incepe sa dea din mana in mana lubenitele proaspat culese de pe camp. Cortul incepe sa prinda forma unei gramezi, iar oamenii, vazand ca marfa-i proaspata se inghesuie sa cumpere. Madalina cantareste pepenele si zambeste voios clientului. I-a mai venit inima la loc. Stie ca in cateva ore va fi acasa, in patul ei, dupa o saptamana de stat in strada, langa pepeni. Mihaela, mama ei, vinde pepeni in Piata Sudului de mai bine de 2 luni de zile. Anul trecut, administratorul pietei i-a ingaduit sa se spele intr-un chiosc de ziare nefolosit. Fapta lui n-a ramas nerasplatita. Acum, cu 1.400 de euro si-au achizitionat o rulota. Nu se incumeta sa doarma in ea si sa lase pepenii in voia sortii. De confortul masinii beneficiaza doar bagajele. Platesc 50.000 de lei vechi ligheanul de apa calda luat de la un bar, mancarea o cumpara din piata, iar noaptea motaie pe un scaun de plastic. Femeia s-a saturat de claxoanele masinilor, de sirenele politiei, de aurolacii care bantuie non-stop si care ii fura pepenii in numai cateva minute de neatentie, de tigancile care striga fara obosire: 'banane la cinci lei, dam banane la cinci lei'.
Cel mai bun pret pe kilogram l-a avut doar cateva zile, 1,5 lei noi, de ceva vreme a scazut la 50 de bani. Pentru a-si vinde marfa, producatorii de peste tot se lupta de-a lungul anului sa prinda cel mai bun loc din piata. Batalia se da nu numai cu administratorul pietei, ci mai cu seama cu samsarii care vin cu marfa adusa din strainatate si care nu se sfiesc sa ofere spaga. 'Au invadat pietele cu marfa adusa din Turcia, din Grecia, au lasat la pret si ne-au stricat si noua planurile. Ar trebui sa li se interzica sa mai aduca pepeni din strainatate, atata vreme cat noi, producatori autohtoni avem atata marfa buna', riposteaza tanti Ioana. Femeia stie ca pentru a-l imbuna pe seful pietei, oamenii ii cara plocoane mai tot anul. 'La Cluj am auzit ca se dau si 2.000 de euro spaga. Prin Bucuresti suma depaseste 1.000 de euro, in functie de piata', isi varsa naduful femeia. Nea Ilie Oprica ar fi vrut anul acesta sa se duca cu pepenii tocmai la Oradea, ca stie ca acolo au cautare mare, dar cand a auzit ca suma ceruta pentru un loc mai de soi este de 40 de milioane de lei vechi, s-a lasat pagubas. Pentru pietari, spaga pare un subiect tabu, cand trebuie spus cu voce tare. In realitate, nu e om care sa nu stie mersul lucrurilor, sa nu se faca frate cu dracul, pana ce iti da marfa. Si sa nu scoata din buzunar sume frumusele pentru a-si asigura linistea si locul pentru perioada in care isi vand pepenii.
Pentru tanti Aurica, bucatica de pamant pe care si-a ingramadit pepenii i-a devenit casa si masa de mai bine de 2 luni de zile. Au adus-o copiii din Dabuleni si i-au dat pe mana tone de lubenita. Femeia de 58 de ani si-a adus de acasa patul, perna, ligheanul, oglinda si pieptenele si nu se sfieste, atunci cand vine vremea, sa-si spele rufele si sa le atarne pe gardul din spatele pepenilor pentru a se usca. 'Da' ce vreti, sa stam sa ne imputim? Am cumparat o punguta de detergent si imi spal tot ce am. Dimineata umplem bidoanele cu apa, le lasam sa se incalzeasca la soare, ca sa nu mai cumparam apa de la restaurant si, cand putem, ne spalam in ligheanul imprejmuit cu folie si paturi, in timp ce un vecin de taraba sta de paza la pepenii. Mai rusine e, maica, sa stai murdar, decat sa te speli in strada', spune cu convingere femeia, cu stofa de negustoreasa. Nu isi intinde picioarele decat pe la 11:00- 12:00 noaptea. Si atunci insa, tot iepureste sta in patul ei invelit cu doua paturi. Se mai ajuta cu vecinul ei, nea Marian, consatean, cum ii spune ea, desi de mai bine de 4 ani Dabuleniul a trecut la rang de oras. Barbatul e mai norocos. Are o remorcuta cu care bate drumurile catre Bucuresti si nu mai este nevoit sa plateasca transportul lubenitelor pana la Bucuresti, precum vecina sa. De frica sa nu i-o fure, in peticul destinat pepenilor lui, barbatul si-a inghesuit si remorca. Tot pe langa pepeni, pe sub folie si-a pus si cutiile de carton in care isi tine hainele. "Cand vrem sa mancam ceva, unul pazeste si celalalt se duce la magazin. Ne ajutam, ca de unul singur nu poti', spune nea Marin si-si imbie clientii. La vorbe mestesugite insa, experta este tot tanti Aurica. Inca un transport de pepeni, dupa care femeia spera sa ajunga acasa.
'Si la toaleta ne este frica sa ne ducem cateodata, ca e bar si dai peste toti betivii, plus ca mereu trebuie sa scoti banii din buzunar. Daca de exemplu, iti dau cei de la bar putina apa ca sa speli cutitele cu care tai pepenii, vin ulterior si iti cer sa le dai pepeni in schimb. Aici nimic nu este gratis. Platim la primarie 20 de milioane de lei vechi in fiecare sezon, ca sa putem vinde aici, dar piata nu ofera nici macar un dus unde sa te speli', intra in vorba Florentina. Are 35 de ani si din pepeni incearca sa ii creasca pe cei doi copii pe care ii are. I s-a urat de stat in piata, e satula de tiganii care ii dau tarcoale sa le cumpere marfa pe nimic, iar bucuria mare este cand fiul cel mare, de 14 ani, se hotaraste sa ramana cateva zile sa o ajute. Astazi, sotul ei a venit cu un transport de pepeni. Si-a luat si copiii "ca sa vada si ei orasul'. Dupa 2 luni de manevrat pepeni, Florentina a simtit ca respira alt aer. Si-a lasat sotul la taraba si a plecat cu copiii in oras, cu gandul sa gaseasca o piscina. A gresit directia, iar distractia s-a rezumat la doar cateva masinute in care s-au dat. Copiii zambesc fericiti si se amuza la vorbele mamei. Au suferit atunci cand au auzit ca hotii i-au furat geanta, ca sunt nopti in care mama lor nu inchide un ochi pe buretele ce-l pune intre mormanul de pepeni si masa pe care are cantarul. 'Noroc ca nu am avut nici un ban in geanta. Doar deodorant, pieptan, sapun. Banii ii aveam in borseta de care nu ma despart niciodata'. Florentina este optimista. Au trecut toate. E bucuroasa ca isi poate vinde marfa. Incepe scoala si copiii trebuie pregatiti. A uitat si de vijelia care era sa le smulga corturile din tatani, si de pepenii care i-au fost furati, cand se vindeau cu un pret bun.
Cea mai mare tragedie a simtit-o vecina ei de cort, tot din Dabuleni, cand Metrologia i-a confiscat cantarul si i-a mai dat si amenda de 25 de milioane de lei vechi, "cum ca nu ar fi bun'. Femeia, de ciuda ca a fost pusa sa dea atatia bani, plus inca 7 milioane de lei vechi pentru un cantar nou, i-a dat in judecata. 'Oare oi avea sanse sa castig? se intreaba ea nedumerita si suspina. Cu banii astia imi luam lemne'. 'Zici ca nu i-ai avut si gata', incearca sa o linisteasca Florentina. Femeia uscativa, cu ochii tristi se aseaza pe scaun. Degeaba si-a adus un burete pe care sa doarma. Nu atipeste cateva minute, ca imediat tresare. Asa e noapte de noapte. Nu se mai vaita. Tot ce face este pentru copii si nepoti. Se consoleaza mereu zicand: 'mai e un pic si trece chinul'. An de an, ca si cum ar sti ca vremurile nu mai au rabdare cu ea.
Citește pe Antena3.ro
