Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tabăra de Copii din Năvodari trăiește chiar în aceste zile destinul implacabil a tot ce a însemnat bunuri moștenite de la regimul comunist. Schema e binecunoscută: un patrimoniu construit de o țară întreagă înainte de 1989 încape pe mâna unor „băieți deștepți” care nu au avut în trecut nicio contribuție la clădirea acelui bun.
În acest scenariu la Năvodari intră chiar primarul care a reușit în episoade diferite fie să înhațe o parte Tabăra de Copii din Năvodari pentru sine, fie să o plaseze strategic la apropiați. O parte din clădirile copiilor au fost dărâmate și terenul parcelat pentru a fi fie vândut pe bucăți, fie , spun procurorii, folosit ca marfă pentru a cumpăra influența pe lângă oameni cheie din justiție.
O plajă largă de posibilități
Tabăra internațională pentru pionieri și șoimi ai Patriei din Năvodari s-a ridicat începând cu anii '70 când, prin diferite acte succesive, autoritățile comuniste cedează în folosință gratuită peste 140 de hectare de teren la malul mării către Uniunea Generală a Sindicatelor Libere din România(UGSR), un gigant sindical care ajunsese să înglobeze în anul Revoluției 7,5 milioane de membri.
Nimeni nu bănuia pe atunci că de efortul financiar colectiv al acestor oameni va fi folosit peste câteva decenii de o mână de oameni grupați în jurul lui Nicolae Matei, primar de Năvodari. Aproape o jumătate din angajații României contribuiau cu 1% din salariu la UGSR care folosea o parte din aceste fonduri pentru investiții sistematice în tabăra de copii Năvodari. 
După 1990 bunurile, sute de clădiri, pavilioane, cantine, discoteci, hoteluri și pavilioane, au fost preluate de noile sindicate democratice care înființează un srl care să le administreze: Sind România. O parte din clădiri ajung în paragină pentru că numărul elevilor veniți aici scade constant, la fel și veniturile.
În 2007 tabăra părea un cadavru care stă pe o mină de aur: sute de clădiri în paragină înălțate pe 140 de hectare de teren plasat lângă cea mai bună plajă de pe litoral, evaluate la aproape 150 de milioane de euro. Așa că rechinii imobiliari încep să îi dea târcoale.
Ordinul Forțelor Armate care ordonă îmbogățirea primarului
În 2008 firma deținută de actualul primar Nicolae Matei, Legmas S.A, a obținut un document de la Ministerul Agriculturii care atestă cum că i s-ar cuveni 6 hectare de teren la Năvodari, pe baza unui ordin al ministrului Forțelor Armate din anii 60.
Numai că, potrivit documentelor de arhivă analizate de procurorii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cele 6 hectare de teren i-ar fi revenit lui Legmas într-o zonă total neatractivă imobiliar, la cinci kilometri de plajă. Dar ca prin minune, în acte, terenul primarului se teleportează din zona neinteresantă într-un alt loc, de data foarte valoros: chiar pe malul mării, în interiorul taberei de copii aflată în posesia societății sindicale Sind România. 
„Ordinul Forțelor Armate reglementa o suprafață de teren lângă o fabrică de cărămidă și o fost cazarmă militară, într-o cu totul altă locație. Problema este că s-a atestat un drept de proprietate unei societăți comerciale pe o suprafață de teren care nu-i aparținea”, subliniază directorul SIND România, Adrian Boaje. În replică primarul spune că a respectat legea și că toate acuzațiile procurorilor se vor dovedi nefondate. Mai ales că primarul Nicolae Matei nu a dat niciun ajutor omului de afaceri Nicolae Matei.
„În 2007 a început procedura de restituire a acelui teren și atunci nu eram eu primar, eram doar acționar la acea fabrică, printr-o altă societate. În 2008 după ce s-a obținut titlul de proprietate Legmas a făcut o adresă la primăria Năvodari și primăria Năvodari le-a răspuns că dacă vin cu titlu de proprietate îl înregistrăm. Atâta”, spune acum primarul.
Teren din tabără folosit ca mită
După obținerea actelor, societatea primarului s-a apucat să dărâme cabanele copiilor de pe acel teren și să îl împartă în zeci de parcele. După care le-a scos la vânzare. Numai că pe fir au intrat procurorii Direcției Naționale Anticorupție care au observat că unul din terenuri ajunge în mod misterios la fiica unei judecătoare din Constanța, magistrat cu drept de decizie ale unor litigii în care primăria era implicată. Prețul tranzacției a fost cel care bătea la ochi diind unul derizoriu, de doar 8500 de lei în condițiile în care valoarea de circulație era de 140.000 de lei.
Din cercetările ulterioare ale procurorilor a reieșit că judecătoarea constănțeană a primit bunul drept mită pentru a da soluții favorabile în două dosare privind proprietatea unor terenuri, beneficiarul real al acestor suprafețe fiind chiar primarul Nicolae Matei și apropiați ai acestuia. 
Totuși acte de proprietate ulterioare arată că în perimetrul taberei de copii, pe suprafețele de teren ale primarului, s-au mutat și alte personaje cu influență la nivel local și județean: foști angajați ai Gărzii de Mediu, consilieri din cadrul Consiliului Local Năvodari, fiul unui fost director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța sau chiar un inspector superior al ANAF.
Nimeni nu a demonstrat încă dacă toți aceștia sunt cumpărători de bună credință sau au fost și ei cumpărați de Matei cu bunurile taberei. Cert este că în trecut primarul de Năvodari a fost prins încercând să cumpere cu proprietăți influența chiar a șefului Inspectoratului Județean de Poliție Constanța. I-a promis acestuia două loturi de teren sugerându-i să intervină în schimb în dosare aflate în cercetare la poliție și care vizau presupuse infracțiuni comise chiar de edil.
O anchetă a DNA în care apar nume grele. Ingredientele: conexiuni cu un magistrat, afaceri cu şeful Poliţiei, asocieri cu angajaţi ai unor instituţii de decizie, precum Garda de Mediu sau ANAF
143 de ha de teren, aflate pe cea mai bună plajă, evaluate la cel puţin 150 de milioane de euro, au devenit după anul 2005 ţinta rechinilor imobiliari
