x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Preludiul paradei „Pride”, văzut din mijlocul comunității gay

0
Autor: Razvan Popa 13 Aug 2021 - 07:10
Preludiul paradei „Pride”, văzut din mijlocul comunității gay
Vezi galeria foto


După o ceartă ca la ușa Primăriei, mâine, în Capitală, va avea loc defilarea persoanelor cu orientări sexuale diferite. Parada LGBT încheie o săptămână de evenimente numită „Pride” (Mândrie) 2021. Atelierele, expozițiile, discursurile curse în cadrul Pride au avut un numitor comun: homosexualii din România sunt oprimați. 

 

 

E noapte, e marți, pe Brezoianu alunecă umbre către aceeași intrare. Pe poarta Palatului Universul – odinioară centru important al gazetăriei din România – se scurg, ca ilegaliștii, diferiți indivizi. Coboară trepte către un subsol, parcă către un sediu conspirativ. După două caturi, la ușa mare – probabil o fostă arhivă – o muzică haotică bubuie în pereți. E o „electronică” ce sparge obscurul de albastru și roșu, lumini difuze de discotecă. Aici are loc vernisajul „tranșilor”, adică al celor care au trecut de la bărbăție la feminitate. Sau invers. De după ușă, din stânga, chipuri de tot felul privesc în neant. Pentru un necunoscător este dificil să identifici caracteristici. Poți doar să ghicești dacă ființa agățată de perete este bărbat ori femeie. „20 de portete, 20 de locuri, 20 de oameni și tot pe atâtea povești de viață culese cu grijă, care vorbesc despre diferite fațete ale vieții ca persoană trans și/sau non-binară în România”, stă scris în prezentarea evenimentului Pride. Neinițiații nu pot decât să dea din umeri și să încerce să afle mai multe de la cei prezenți. Ghinion! 

Apariția „inamicilor” – adică a unora care nu au nimic în comun cu grupul – creează gol în camera mare. Cea în care se vinde alcool și vâjâie muzica. În locantă rămân doar puține persoane, la ostentație – DJ-ul și unul care se agită.  

Făptura nu are mai mult de 40 de ani, e în negru și poartă o freză a anilor ’80. De pe tâmple perciuni mari îi coboară către maxilar, acolo unde se lățesc ca a face o barbă. Dansează lasciv, se unduie, face piruete care se vor a intra în ritm de bubuială. Pe mâini îi sclipesc brățări, iar decolteul lasă să se vadă firele de păr de pe piept. Se văd și „tufișurile” transpirate de la subraț, pe după breteluțele de cămașă de fată. Pantalonii de stofă neagră sunt trași-mulați pe posterior, spre jos nu mai vezi nimic, sunt evazați. Contrastul ciudat – pe lângă aspectul facial – îl dau brațele în raport cu îmbrăcămintea. Are niște bicepși de muncitor în construcții care nu prind ținuta business de noapte. Cu antebrațul puternic-vână, vântură ușurel păhărelul din care soarbe feminin. 

În incintă pute a rahat și transpirație, iar făptura bărboasă încearcă să prindă ritmul cu gingășie, fixând-ul pe DJ. Ăsta e mai masculin, nu are nimic ieșit în evidență. Doar fusta. Una lungă, de balabustă de oraș. Tipul care se dă femeie la butoane observă că s-a „găurit” publicul, dar nu înțelege motivul. Cheamă lumea la vernisaj, la dans. Deoparte, o ea și o ea se sărută pătimaș. 

 

Cuplul de ele – totul pleacă de la familie

 

Ea are aproape 30 de ani, ea are cam vrea 25. Una e voinică, tunsă periuță, cealaltă e feminină, cu ochelari, are un corp care ar atrage privirea bărbaților. Se cunosc de mult, se simt bine împreună. Dar nu se simt bine aici, în România. Că, cică, homosexualii sunt discriminați. Explicația e un pic ciudată, totul pleacă de la părinți. Părinții nu le acceptă preferințele, logic, nici societatea nu le face loc. „Mă simt agresată”, e un pic speriată cea cu ochelari. Spune că vine dintr-un mic oraș, acolo unde comunitatea LGBT nu este deloc acceptată. „Există cazuri în care am fost hărțuiți, atacați”, continuă cea voinică. Și dă exemplul unuia din fotografii care, zice ea, a avut de pătimit rău cu societatea românească. Subiectul revine pe aceeași matcă – a părinților care nu vor să știe, care nu vor să accepte. Dar ce contează, „când noi ne simțim bine, când atracția e atât de mare”. În timp ce răspund, cele două își strâng lucrurile pe blat. Și o șterg repede, speriate că pot să apară public. 

Vizavi de locul lor a apărut un alt personaj. Ăsta e mai ciudat. Poartă mască – e cam singurul din încăpere cu peticul pe figură – nu-ți poți da seama de trăsături. Are o claie creață și niște pantaloni ca de plajă, ușori, trași pe carne. Pe după labele de handbalist răsar doi sâni. Mici. Te gândești că poate e de la hormonii, o fi mâncat prea mult pui. Zbaterile „non binarului” pe ritmurile DJ-ului nu îți creează nicio impresie vizavi de ce se ascunde după haine. Se pupa și cu bărbați, și cu femei. Rămâne un mister, fiindcă peisajul este acaparat de un nene de film. Pare adus din dramele americane din ’90. Cu freza de atunci, tuns pe lături și smoc pe spate, cu maiou și blugi-piramidă. Calitatea de autohton i-o dau papucii: pe ei scrie mare – Lidl. Un pitic, tip golănel, cu cercei, strasuri, mărgele și alte accesorii o chinuie pe una bucată blondă învelită în ceva ce aduce a cearceaf. Puștoaica nu zice nimic, acceptă avansurile și buzele tipului fără să zică nimic. Apoi, sare la alta în brațe. Încet, vernisajul se golește. Comunitatea e strânsă afară unde, la un pahar, filtrează a vorbe. Rămâne DJ-ul, bodyguardul plictisit, doi-trei care trag în poză chipurile de pe perete și un steag Pride în culori de curcubeu. La intrare, pusă în lumină verde, fotografia unuia își spune povestea, cum a fost discriminat: polițiștii nu i-au schimbat Cartea de Identitate după ce a început să poarte fustă și sutien.

 

Discurs gay despre asuprire pe „scena lui Iohannis”

 

Soarele arde viroaga Herăstrăului. E miercuri, e o nouă zi de „Pride”. Trebuie să fie concertul „Corp Fluid”. Zice-se un concert-manifest. Mai sunt și ateliere gay, toate se desfășoară la „Roaba de Cultură” - zonă privată în margine de parc. Pe aleea din margine, copiii trec către locurile de joacă. Virează pe lângă un panou, scrie mare: „Pride Park e un spațiu unde toate identitățile sunt acceptate și celebrate. Nu tolerăm niciun fel de comportament discriminatoriu sau de hărțuire”. Copiii își văd de joacă, un moș rămâne să se chiorască la ce e pe lângă scenă. Acum o lună, în același spațiu, președintele Klaus Iohannis și primarul Nicușor Dan țineau discursuri de „Ziua Bicicliștilor”, acum un individ cu maiou roz, larg, se pisicește zdrăngănind din tinichelele de la încheieturi. Are mustață, ochelari, e ras pe picioarele albe pe care a tras niște pantaloni scurți, moi. Pe umăr ține o geantă de femeie, unghiile sunt făcute la manichiurist, gri. E în fața unui stand unde nu vine nimeni, aici se oferă „Free Hugs” (îmbrățișări gratis). Oareșicum, înghesuială e la testări, nu COVID, ci la teste HIV și sifilis. 

Cei de la ARAS – Asociația Română Anti-SIDA – încă duc luptele grele, pe stradă, pentru cei defavorizați. Au echipe mobile, caută să salveze câte vieți pot. Acum sunt la acțiune Pride fiindcă din această comunitate au mulți clienți. Un voluntar ARAS spune că organizația sa acționează pe trei fronturi: informare, consiliere și ajutor. Au cam 20 de homosexuali care, într-o lună, se testează. Și cam 12 la sută sunt pozitivi. HIV, sifilis, hepatită – sunt afecțiunile depistate din timp. 

 

Bodyguardul și „oprimarea”

 

Pe după zona de yoga, în care câțiva din comunitate trag de ei în toate pozițiile, se zărește standul celor cu cărți. Pe scaun, la vânzare, e unul de atrage priviri. Prima dată, prin gesturi: își flutură părul cu mâna ca în reclamele pentru șampon. Gestul palmei se vrea fin-grațios, iese aiurea că mai zvâcnește și din căpățână. Se vede manichiura, se văd și cârlionții negri de pe picioare. Are și plăsuță cu strasuri.

Îl ochește și un nene mai întunecat la față. Mimica lui face totul: întâi vezi cum i se holbează ochii. Pe urmă, țigara îi arde buricul degetului, a uitat să tragă din ea. Buzele bat a pagubă și mirare. Parcă zici că-și face cruce cu limba-n cerul gurii. Perplex, omul uită de ce e acolo: e paznic, iar pe sub banda de protecție din dos de scenă intră de-a valma doritori de Pride. 

„Ce mă interesează ce face ei cu viața lor? Eu trebuie să păzesc să nu sară gardu’”, zice omul, respectând cu sfințenie consemnul. Adus din margine de București, paznicul n-a mai văzut așa ceva. Nu comentează, dar ochii îi joacă în cap ca la flippere. Șuieră printre dinți și îl boscorodește pe șef-său: „M-a trimis aici și eram și în liber”. Concertul începe cu o tipă care, printre prestații, continuă discursul general: comunitatea e oprimată. Mesajul e primit cu ovații de publicul răsturnat pe perne. Aplauze și chirăituri întregesc fundalul sonor.

Un tip drăguț desenează de plictiseală ceva pe o coală. E nostalgic, un pic supărat, partenera nu a ajuns la concert. „Salut! Sunt….”, și rostește un nume de fată. E la facultate, se întreține singură și e într-o relație cu o altă fată. A încercat și cu sexul opus, cu băieți, dar nu a mers. A descoperit că e lesbiană încă de la 16 ani. E de acord cu mesajul că LGBT este atacat, hărțuit și oprimat în România. Și pleacă tot de la neînțelegerile cu părinții. Mama sa o mai înțelege, tatăl se face că nu știe. Apoi, bagă România pe aceeași listă cu Polonia și Ungaria, listă a țărilor care defavorizează cultura LGBT. Pe scenă rulează trei indivizi îmbrăcați în paiete argintii. E tot cu mesaj „adânc”, cu agresarea comunității gay. Solistul – un brunet cu cercei, fardat și pensat – recită, toropit un vers, pe iarbă, o solidă se ține de mână cu o sfrijită. Se privesc în ochi și sorb din paharul cu bere. Paznicul chirăie speriat când vede un asiatic cu brățara Pride: „Ăștia au și chineji!”. Lângă parcul în care se ține evenimentul s-a strâns mulțime. Lumea privește. Fără critici, fără atacuri, fără „oprimare”.

Citeşte mai multe despre:   parada gay,   bucharest pride

 



Mai multe titluri din categorie

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....
Serviciul de email marketing furnizat de