SIDA - Ochii umezi din Dobrogea secetoasa

O cheama Canada si va rugam sa nu radeti. Nu este vina ei. Nici aceasta nu este vina ei. Prostia fara margini a unora nu are voie sa dea spatiu de manevra derizoriului. O cheama Canada, are ochi albastri, carlionti blonzi (daca asta are vreo importanta) si nu are, la cei 2 ani, nici cea mai vaga idee despre ce i se intampla.

IMPREUNA. Cei patru frati minori nu inteleg prea multe despre boala blondei lor surori, dar simt ca ceva nu e in regula

O cheama Canada si va rugam sa nu radeti. Nu este vina ei. Nici aceasta nu este vina ei. Prostia fara margini a unora nu are voie sa dea spatiu de manevra derizoriului. O cheama Canada, are ochi albastri, carlionti blonzi (daca asta are vreo importanta) si nu are, la cei 2 ani, nici cea mai vaga idee despre ce i se intampla.

Dobrogea inseamna Litoral, pepeni la intrarea in Medgidia, Autostrada Soarelui, din cand in cand (atunci cand ne aducem aminte ca si Tulcea e dobrogeana) Delta Dunarii, marinarii straini care aduceau Kent... Chestii dintr-acestea, de uz comun, de larg consum. Din cand in cand, amintiri din scoala, despre Dobrogea lui Geo Bogza, cu seceta paradoxala pentru acest pamant inconjurat de ape.

LOCUINTA. Desi au o casa cu trei camere, una singura poate fi locuita. Aici se inghesuie intreaga familie

INCEPUTUL. Sunt sate intregi in care apa este o problema. Nici fondurile structurale nu au rezolvat prea mult situatia. La mai putin de 15 minute de mers cu masina dinspre Constanta spre Cernavoda, intr-o margine de sat, un tanar de 18 ani si unchiul sau din Rosiori sapa un put in ceea ce cu greu poate fi numit "curtea" a ceea ce si mai greu poate purta numele de "casa". Ar urma sa ajunga la panza freatica dupa circa un metru si jumatate. Cand vor fi ajuns, micuta Canada si fratii ei nu vor mai bea apa adusa dintr-o balta situata la cateva zeci de metri mai in vale. Apa statuta, plina de mizerii. Un focar de hepatita, o alta boala care bate la usa familiei, lovita si asa de destin.

Florica P. s-a recasatorit cu cativa ani in urma. Cel de-al doilea ei sot nu i-a spus ca este seropozitiv si nici nu s-a ingrijit ca boala lui sa nu o atinga si pe ea. Intre timp, el a murit, iar ea poarta virusul HIV. Deocamdata, pentru primul lor copil, testul a iesit negativ. In schimb, viata micutei Canada a inceput gata condamnata.

GALEZUL SI MOSTENIREA SEROPOZITIVA. Paul Davies este coordonatorul Proiectului "Copiii Tuturor". A venit din Tara Galilor, lasand totul in urma, inclusiv o casnicie pe care a acceptat sa o vada destramata, in 1997, cand fosta lui sotie l-a anuntat ca nu se solidarizeaza cu demersurile umanitare ale lui Paul. Stam de vorba despre toate cele legate de fenomenul SIDA si se incranceneaza cand ajunge sa discute despre responsabilitatea statului. "Nimeni nu va recunoaste ceea ce s-a intamplat intre 1986 si 1989. Dar la fel de grav este ca prea putina lume stie ce s-a intamplat, de fapt, atunci." A fost perioada in care regimul Ceausescu ajunsese in faliment total. O idee - nu se stie a cui a fost - a prins viata, ca alternativa la absenta hranei: nou-nascutilor li se facea infuzie de sange, pentru ca organismul lor sa fie "pregatit sa lupte" cu "alimentatia rationala". Cu foametea, mai pe romaneste spus.

Nasterile pe banda rulanta (Ceausescu avea un vis: sa aduca populatia Romaniei la 23 de milioane) impuneau stocuri mari de sange. Analize de calitate nu se prea faceau. Cum-necum, o buna parte din rezerva alocata a fost seropozitiva. La aceasta cauza se mai adauga si refolosirea acelor de seringa, precum si sterilizarea defectuoasa a acestora.

Acei copii au acum varsta adolescentei, a primelor contacte sexuale. De altfel, la nivel planetar, jumatate dintre persoanele infectate cu virusul imuno-deficitar (in jur de 40,3 milioane de cazuri) au mai putin de 25 de ani. Din cei peste zece mii de seropozitivi aflati in supravegherea sistemului medical romanesc, 7.000 sunt copii. Judetul Constanta detine, in acest sens, un record nedorit: 800 de cazuri.

ARTISTI. Mihaela Mihai si Simplu vor canta la Sala Polivalenta

NOUA. Drumul spre balta din care isi ia apa familia Canadei trece printr-o gradina. Batrana ma intreaba daca am venit sa-i luam vecinii. Stie ca sunt bolnavi, stie ca unul dintre vecinii ei a murit de curand, dar nu stie de ce. Si nici nu pare sa o intereseze: "Dumnezeu ii pedepseste pentru ca imi distrug gradina. De cand i-a adus primaria si i-a lasat aici, numai d-astea imi fac", se plange si imi arata crengi rupte. "Nu cei mari... cei mici", accentueaza. Cei mici sunt cinci la numar. Plus fratele mai mare, de 18 ani, intors dintr-o experienta de sase luni in Spania. "Am muncit. La cartofi, la fructe...", imi spune cand il intreb ce a facut acolo. A venit si s-a stabilit la Rosiori, la unchiul alaturi de care l-am gasit sapand putul. Acum, de cand a murit cel de-al doilea sot al mamei, au venit amandoi acasa. Sa o ajute pe Florica. Lucratorii sociali accepta aceasta explicatie, dar, cand ii intreb ce se va intampla cu toata sleahta de minori dupa ce boala o va rapune pe mama, privesc mai departe: "Ii vor lua in ingrijire pe copii, pentru ca, astfel, vor putea locui si ei in aceasta casa. Alt acoperis nu au".

Ingrijire e mult spus. Caci, iata, desi au o casa cu trei camere, se inghesuie intr-una singura cu totii, noua la numar: mama, unchiul, baiatul cel mare, "sotia" acestuia ("nu ne-am luat oficial") si cei cinci minori.

"ACASA" LA EI. Dorm in doua paturi si pe doua saltele pe care dimineata le scot pe hol. "Nu avem bani sa punem podeaua si sa zugravim", se explica. Le-ar trebui, la un calcul facut din fuga, circa 15 milioane de lei pentru a o face locuibila. Munca bruta o vor face ei. Probabil ca un binevoitor care sa le ofere materiale de constructii tot se va gasi in cele din urma. Dar in afara unei decongestionari a dormitorului, nici o alta ameliorare a nivelului lor de viata nu va fi resimtita. Mai ales pentru Canada. Paul si colegii sai nu au garantia ca familia micutei, desi cat de cat informata cu rigorile unei vieti de seropozitiv, se va ingriji asa cum se cuvine de tratamentul fetei. Un tratament care implica nu doar medicatia specifica si controale regulate, ci si o alimentatie corespunzatoare. Or, in imitatia de bucatarie s-a instaurat stapana saracia.

Paul priveste in oglinda retrovizoare a masinii Asociatiei "Copiii Tuturor" spre casa ramasa in urma si vorbeste cu mine, dar mai mult pentru el: "Le aducem cate ceva de mancare si plecam cat de cat multumiti de aici. Dar, din cand in cand, imi aduc aminte ca ma intorc in apartamentul meu, iar ei raman aici, in saracia lor".

LOVE RUNS FREE

In jur de o suta de artisti vor canta, la 14 septembrie, la Sala Polivalenta, in cadrul primului megaconcert de caritate organizat in Romania, fondurile stranse din acest proiect urmand sa fie folosite pentru ajutorarea copiilor si a tinerilor seropozitivi din Constanta si din Slobozia. Imnul campaniei a fost compus de Brad Vee Johnson (ex-Boney M) si va fi interpretat, live, de toti muzicienii prezenti la concert. Concertul va fi retransmis de televiziunea publica la 15 si 16 septembrie, zile in care se va desfasura si o campanie de strangere de fonduri, dublata de o serie de actiuni de sensibilizare cu privire la boala transmisa de virusul HIV.