x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Slujba de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici a transformat Iaşiul în capitala credinţei, o adevărată "Mecca" a pelerinilor catolici

Slujba de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici a transformat Iaşiul în capitala credinţei, o adevărată "Mecca" a pelerinilor catolici

de Cristinel C. Popa    |    17 Mai 2014   •   17:29
Slujba de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici a transformat Iaşiul în capitala credinţei, o adevărată "Mecca" a pelerinilor catolici
Sursa foto: Cristinel C. Popa

Moment istoric la Iaşi! Sâmbătă a avut loc pe stadionul „Emil Alexandrescu” din Copou slujba de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici. La eveniment au participat mai bine de 20.000 de oameni sosiţi din ţară şi de peste hotare. Între invitaţi, înalte feţe bisericeşti, oameni politici importanţi, prim-ministrul Victor Ponta, Klaus Iohannis, Liviu Dragnea, Daniel Constantin, autorităţi locale. De la Vatican a sosit cardinalul catolic Angelo Amato, reprezentantul Sfântului Scaun, care este şi prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. În parohiile Diecezei de Iaşi, pregătirile pentru importantul eveniment ce a avut loc sâmbătă, începând cu ora 11.00 au debutat încă din 14 mai. Însă „drumul” până când 20.000 de credincioşi au aplaudat cu bucurie proclamarea ca Fericit a episcopului Durcovici şi intrarea sa în rândul sfinţilor a fost unul lung. Totul a început pe 25 octombrie 1995, când părintele Alois Fechet a fost numit postulator; din acest moment a început faza diecezană a procesului de beatificare, urmată de cea romană, care a avut ca punct final Sfânta Liturghie a beatificării desfăşurată sâmbătă, 17 mai, care este chiar ziua de naştere a episcopului (1888). Ultima pas important în drumul spre beatificare a fost făcut pe 31 octombrie 2013, când Papa Francisc a autorizat Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor să promulge decretul prin care s-a recunoscut „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Anton Durcovici”.

Pelerinul alb, galben, negru

Cu circa o oră înainte de începerea slujbei, credincioşii ieşeni se îndreptau cu mic, cu mare, către mijloacele de transport local pentru a lua drumul Copoului. Autocare şi microbuze ce purtau în geam afişul evenimentului, cu chipul episcopului Durcovici, aşteptau în intersecţii ori urcau în şir bulevardul Carol. Mulţi pelerini urcau la pas drumul dincolo de Universitate. Unii stârneau privirea ortodocşilor: purtau fuste lungi, colorate, fie în alb, fie gri, albastru deschis, maro. Rasa călugărească. Peste tot poliţişti, jandarmi, civili. O măicuţă cu un aer grijuliu întreba într-o franceză aproximativă un poliţist unde e stadionul. Acesta, doar intuind întrebarea, i-a făcut un semn larg cu mână. „Încolo, în deal!” A ajuns în colţul stadionului şi un grup format din trei credincioşi de culoare. „Nu se poate intra pe poarta principală, mergeţi la intrarea laterală. Şi voi!”. Organizatorii observau fiecare persoană ce zăbovea suspect pe traseu. Mulţi oameni în vârstă iau cu asalt intrarea laterală. Cu biletele în mână intră triumfători în arena scăldată în soare. După ce primesc câte o carticică cu slujba la care vor lua parte şi date despre episcop, fiecare pelerin e repartizat în câte un sector al stadionului. La difuzoare şi pe un ecranul mare se derulează filmul martiriului episcopului Durcovici realizat de televiziunea română, secţia locală. Totul e organizat cu precizie. Pe o scenă situată în apropierea locului unde se află o poartă de fotbal este Altarul. În dreapta şi în stânga sunt aşezaţi zeci de preoţi şi diaconi. În faţă, pe două rânduri de scaune, preoţi, invitaţi speciali, „persoane consacrate”, cum le-au numit organizatorii. Iar în spate, tinerii. În tribune, alţi pelerini. Premierul Victor Ponta, primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, Liviu Dragnea, Daciana Sârbu, Daniel Constantin, au avut loc pe primul rând de scaune din stânga. Klaus Iohannis însoţit de Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei şi alte persoane importante, despărţiţi de un culoar, în celălalt grup de scaune, tot în primul rând. Klaus Iohannis, jovial, salută lumea şi râde cu poftă chiar atunci când un grup de feţe bisericeşti se perindau printre rânduri să intre pe scenă. După informaţiile transmise prin microfon de unul dintre organizatori cu privire la părăsirea pe baza unor indicaţii, la final, a stadionului, a început slujba ce s-a derulat cu precizie. Pelerini sosiţi din ţară cu copiii, cu bunicii, unii chiar în scaune cu rotile au răbdat cu stoicism soarele torid. Precauţi, au consumat sticlă după sticlă de apă minerală. Mulţi au purtat şi umbrele pentru a se proteja. Un grup de copii s-a aşezat pe jos: pe puşti i-a toropit pur şi simplu soarele. Câteva femei în vârstă s-au aşezat pe genţi după gardul ce împrejmuieşte terenul. Altele s-au ridicat în picioare în momentele importante citind cu patos din cărţile cu Sfânta Liturghie primite la intrate. S-a cântat, s-a plâns de emoţie. S-a râs, s-a aplaudat îndelung. Un eveniment important care a umplut de bucurie o zi frumoasă pentru credincioşi catolici, şi nu numai catolici, ieşeni sau de pretutindeni. Episcopul Anton Durcovici a devenit sfânt. A fost o zi sfântă şi la Iaşi. Una care nu va fi uitată de credincioşii şi pelerinii prezenţi. La plecare, mica aglomeraţie din oraş nu a mai deranjat pe nimeni. Toată lumea purta pe chip un zâmbet sincer impregnat de fericire. Bine ai ajuns în rândul sfinţilor, episcop Anton Durcovici! 

Repere biografice ale lui Anton Durcovici

Iată şi un scurt portret al episcopului Anton Durcovici. S-a născut pe 17 mai 1888 în Bad Deursch- Altenburg (Austria). În 1895 mama sa împreună cu fiii săi ajung la Iaşi. Anton este înscris la Şcoala Parohială Catolică. Între 1896-1898 familia locuieşte la Ploieşti, după care ajunge la Bucureşti. Clasa a IV-a primară o urmează la Şcoala Arhiepiscopală „Sfântul Andrei”. În 1901 este admis la Seminarul „Sfântul Duh” din capitală. Între 1906 şi 1911 studiază filosofia şi teologia la Roma. După un an, timp în care fusese hirotonit preot la Roma, în 1911 se întoarce în România. Între 1911 şi 1916 este prefect de studii şi profesor la Seminarul Arhiepiscopal şi la şcolile Sfântul Iosif şi Sfântul Andrei din Bucureşti. 1916 şi 1917, urmează - internarea în lagăr şi la Institutul Notre Dame de Sion din Galaţi, în perioada primului război mondial. 1923- numirea drept canonic al Catedralei Sfântul Iosif din capitală. 1924-1927: rector al Seminarului Arhiepiscopal. 1929 - devine rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei Bucureşti. 1935 - este numit vicar general al Arhiepiscopiei de Bucureşti şi Preşedinte al Tribunalului bisericesc.

1947 - este numit episcop de Iaşi de către papa Pius al XII-lea. Pe 5 aprilie 1948 primeşte consacrarea episcopală în catedrala Sfântul Iosif din capitală. Pe 14 aprilie 1948 are loc Liturghia de instalare ca episcop de Iaşi în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Iaşi. În 1949 este numit administrator apostolic al Arhidiecezei de Bucureşti.

Pe data de 26 iunie 1949 este arestat de către agenţi ai Securităţii la Popeşti-Leordeni. După anchete nemiloase şi un regim de detenţie extreme de dur moare la numai doi ani de privare de libertate în închisoare de exterminare din Sighetul Marmaţiei.

×