Steagul lui Ştefan cel Mare

O broderie bizantina de exceptie, un obiect liturgic, cunoscuta sub denumirea de 'Steagul lui Stefan cel Mare', este exponatul lunii iulie la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Microexpozitia este deschisa tuturor celor care vor sa afle cum arata si cum a fost recuperat acest artefact valoros.

'Steagul lui Stefan cel Mare' este o broderie bi­zan­tina realizata in secolul al XV-lea. 'Steagul li­tur­gic are dimensiunile de 1,24 metri x 0,95 metri si infatiseaza imaginea iconografica a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al bi­ru­in­tei militare, ne spune istoricul Cornel Ilie. Ico­no­grafia si incadrarea cronologica a piesei au creat initial confuzia ca ar fi vorba despre un steag de lupta al voievodului Stefan cel Mare, dar ab­sen­ta stemei Moldovei, caracteristica stindardelor mi­li­tare, nu sustine ipoteza amintita.'
Broderia il infatiseaza pe Sfantul Gheorghe ase­zat pe un tron cu perna rosie, 'avand genunchii usor departati si talpile sprijinite pe un balaur ina­­ri­pat cu trei capete.

In mana dreapta sfantul ti­ne manerul unei spade si in cea stanga varful aces­teia. Figura ovala a sfantului este incadrata de pa­­rul sau buclat, iar pe cap acesta poarta o coroana cu noua fleuroni, decorata cu pietre pretioase si per­le, sustinuta de doi ingeri'. Ingerul din partea stan­­ga tine in mana dreapta o spada, iar ingerul din partea dreapta tine in mana stanga un scut. Sfan­­tul Gheorghe poarta o tunica militara de cu­loa­­re gri peste o camasa lunga de culoare verde, iar in picioare are sandale cu curele incrucisate pe gambe.

In colturile din stanga si dreapta sus este bro­da­ta o inscriptie in limba greaca: 'Sfantul Gheor­ghe din Capadocia'. 'Insa inscriptia nu po­me­neste fap­­tul ca steagul ar fi fost daruit de voievodul Stefan cel Mare Manastirii Zographou de la Athos, asa cum se obisnuia in epoca. Broderia este reali­za­ta din matase rosie, decolorata de trecerea ani­lor si deteriorata in vechime, atunci cand, din nes­ti­in­ta, calugarii de la Manastirea Zographou de la Mun­tele Athos au remontat-o pe o bucata de ca­ti­fea de calitate inferioara', completeaza istoricul. Dar acum steagul a fost restaurat si salvat de spe­cialistii de la MNIR.

Rugaciunea lui Stefan
De jur-imprejur broderia are o inscriptie sla­vo­na cu rugaciunea domnitorului Stefan cel Mare ca­tre sfant: 'O, rabdatorule de patimi si pur­tatorule de biruinta, mare mucenice Gheorghe, care in ne­voi si nenorociri esti grabnic aparator si cald aju­tor si, celor necajiti, bucurie nespusa, primeste de la noi si aceasta rugaciune, a smeri­tului robului tau, domnul Io, Stefan Voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Moldovei, pazeste-l neatins in acest veac si in cel viitor cu rugaciunile celor ce te cinstesc, ca sa proslavim in veci, Amin. S-a facut in anul 7008 (1500) iar al domniei sale, 43'.

In primavara anului 1917, Romania se afla in razboi, dar consulul general al Romaniei la Salonic, G.C. Ionescu, cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, Regatul Roman a recuperat steagul de la Manastirea Zographou. Initiativa a apartinut lui Ion I.C. Bratianu (1864–1927), presedinte al Consiliului de Ministri si ministru al Afacerilor Straine, care, la 15 februarie 1917, a trimis o telegrama cifrata Legatiei Romaniei de la Atena, cerand pe un ton imperativ: 'Faceti tot ceea ce este posibil pentru a obtine drapelul lui Stefan cel Mare'.

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

Un demers similar a avut loc pe 26 februarie 1917 si din partea secretarului general al Ministerului de Razboi, generalul Gheorghe Burghele. In urma interventiei acestuia pe langa generalul francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, acesta a ordonat detasamentului franco-rus de la Sfantul Munte sa recupereze steagul si sa-l expedieze la Statul Major Francez. La 25 martie 1917, G.C. Ionescu comunica MAS ca generalul francez i-a predat drapelul. MAS a cerut consulului sa trimita drapelul la bordul unui vas de razboi francez, la Legatia Romaniei de la Paris.

Pe 29 aprilie 1917, steagul a fost luat in primi­re la Paris de ministrul Alexandru Em. Lahovary. In acea vreme, o parte a Romaniei se afla sub ocupatia Puterilor Centrale; Lahovary a propus sa-l depuna la o banca, fiind periculos sa expedieze 'acest pretios trofeu de aici la Iasi'. La 22 februarie 1920, steagul era in tara, gata pentru a fi expus la Muzeul Militar.
Expozitia poate fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 10:00-18:00.