Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Auguste Emile Picot (1844-1918) este unul dintre marii bibliografi ai Franţei – îi datorăm bibliografia exhaustivă a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules ştiinţific şi au răspândit în Occident folclorul românesc, e cel care a înfiinţat prima catedră de limba română la o universitate vest-europeană (la Paris, în 1875)... Lui Emile Picot, Franţa, ca şi România, îi datorează mult, în plan cultu-ral. Puţini însă îl cunosc într-o altă postură a lui, cea de... spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Ca secretar francez al Principelui Carol I, a tras cu ochiul, a analizat şi a trimis informaţiile la curtea imperialăde la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea. Codificate sau pur şi simplu strecurate ca nişte informaţii oarecare printre date de interes general sau istorii de familie, relatările sale ajungeau mai întâi la mama sa sau la Madame Hortense Cornu (sora de lapte a împăratului) , de unde apoi erau retransmise la curtea de la Tuileries. Toate aceste scrisori sunt publicate acum pentru prima dată în limba română.
________
Scrisoarea a XI-a
Bucuresti, sambata 9 martie 1867, seara
Draga si buna mama,
Printul Frederic ne va parasi, curand, luand cu sine simpatia generala. Concediul militar care i-a fost acordat de catre rege expira la 1 aprilie si trebuie sa se intoarca la regiment. Cum nu vrea sa faca lucrurile in graba, va pleca din timp, adica in urmatoarele opt sau zece zile.
Ieri seara, printul Frederic a fost prezent la o reuniune intima la Doamna Iarca. N-au fost decat cativa prieteni si totul s-a petrecut intr-o veselie. Am avut putina muzaica, pe urma am dansat fara fasoane si Printul ni s-a alaturat cu gratia-i recunoscuta. Aceasta mica petrecere mi-a amintit balurile ieftine pe care le organizam cu Sidi Mahomed si Sidi Mougi. Altetei Sale i-a placut mult latura vesela a reuniunii, asa ca nu ne-am retras inainte de ora doua si jumatate.
Asta a fost duminica.
L.L.A.A. s-au pus in miscare azi dimineata pentru o excursie in imprejurimi, in principal, la manastiri; se vor intoarce, la masa de pranz. As fi vrut sa profit de aceste clipe de libertate ca sa-ti scriu mai mult, draga mama, dar sa fac si una din vizitele inscrise in program, dar deja vad cu disperare ca timpul s-a scurs prea repede pentru a le duce la bun sfarsit pe amandoua. Am fost bombardat cu solicitari ale unora care sperau sa obtina informatii cu privire la noul Guvern, dar au plecat asa cum au venit. E adevarat ca eu insumi , la ora aceasta, nu stiu exact cum stau lucrurile. Deseara, trebuie sa mergem, pentru ultima data, la o serata de ceremonie la niste boieri, Dl si Dna Otetelesanu. Printul Frederic , care este un dansator iscusit, a promis sa vina si voi fi si eu prezent, pentru scurt timp. Incep sa ma oboseasca aceste placeri si ma gandesc cu bucurie la apropierea Postului Pastelui.
Am primit, in dimineata asta, o depesa de la F, care, probabil, nu va merge la P. El vrea sa-si grabeasca intoarcerea intelegand, fara indoiala, amenintarea ca scurtul sau concediu sa se prelungeasca peste masura.
La revedere,draga mea mama...
Fiul tau respectuos,
Emile Picot
Scrisoarea a XII - a
Bucuresti, marti 14/26 martie 1867
Dragul meu cumnat ( E. Desjardins, n.t)
Va trimit, atasat, o polita de 1000 de franci la ordinul Dumneavoastra destinata Societatii de Geografie, cu conditia ca Printul sa fie trecut pe lista de suscriptii inaintea regelui Siamului. Dl d’Avril (consulul Frantei la Bucuresti, n.t) care este membru al Societatii de care se intereseaza in mod deosebit, m-a felicitat ca am inscris-o pe Alteta Sa pe lista si l-am rugat sa consemneze acest detaliu in depesele sale. De trei zile, avem la Bucuresti un alt geograf pe care il cunosteti, probabil, pentru ca si el va cunoaste si a asistat la lectura unui capitol din memoriul Dumneavoastra: e capitanul de la Rucherie, comandantul Statiunii navale a Dunarii. A venit aici pentru a rezolva cu guvernul problemele legate de micuta flota romaneasca a carei instructie si organizare i-a fost incredintata. Am discutat destul de mult cu el, cu harta in mana, despre nevoia unui canal la gurile Dunarii si despre fondarea unui oras destinate a centraliza intreg comertul fluvial. El e intrutotul de acord cu acest proiect, ca si cu ideea pe care ati expus-o in memoriul Dumneavoastra il legatura cu canalizarea. Intrucat nu cunoaste scopul activitatilor Dumneavoastra decat prin intermediul publicatiei Le Moniteur si nici plansele care insotesc memoriul Dumneavoastra, i-am oferit propriul meu exemplar. Sper ca veti putea acoperi, candva, acest gol creat in urma sacrificiului pe care l-am facut. El mi-a promis ca se va ocupa de detaliile legate de canal chiar la fata locului si mi-a confirmat ceea ce stiam deja, ca navigatia e magnifica pe tot bratul Chilia pana la bratul Otceakov, adica la Valcov; el are o intindere de apa in care s-ar putea adaposti o flota intreaga. ; in sfarsit, de la Rucherie apreciaza, asa cum mi-am imaginat, ca acest canal ar putea fi usor accesat prin extremitatea bratului Otcekov. Capitanul va putea, sper, sa trimita la Societate note privind aceasta chestiune pentru a mai schimba obiectul ultimelor sale cercetari cu privire la regina Pomare’ si imperiul sau (Tahiti, n.t.).
Antrepriza din Saint-Louis ar trebui sa-l convinga pe Dl Hardou sa incerce sa incerce sa faca ceva in aceasta regiune.
Pentru a reveni la Rhone, am aflat despre lunga vacanta pe care ati facut-o in Camargue si mama imi scrie ca , la data ultimei sale scrisori, inca nu va intorseseti la Paris. S-ar parea ca ati gasit locul carea facea obiectul cercetarilor Dumneavoastra si pentru asta, va felicit sincer.
La Bucuresti, ultima noutate este sosirea Dlui colonel Krentzki...care s-a oprit, trei saptamani, la Belgrad, si apoi a facut o vizita prin vizita prin tara, pentru a-si da seama de starea lucrurilor. Sarbii nu sunt asa gata de razboi pe cat o spun ca sa-i intimideze pe turci; ei n-au decat militii inca neinstruite in timp ce armata regulata nu umara decat cateva sute de oameni. Din aceasta cauza Printul Mihail a acceptat conditiile Portii, daca se poate spune ca Poarta mai pune, inca, niste conditii.
Turcii nu cer decat mentinerea drapelului lor langa pavilionul sarb, ceea ce e o adevarata copilarie.
Chiar presupunand ca aceasta foermalitate ar avea o oarecare importanta, cum ar putea oare turcii sa vegheze la respectarea acestei reguli? Si, in plus, e foarte posibil ca regulile sa fie date uitarii, dupa ce turcii pleaca din tara...
Pana atunci, in ciuda anuntului Printului Mihail la Constantinopol, populatia crestina nu pare deloc a se calma. Bulgarii mai ales indeasa manifeste peste manifeste, brosuri peste brosuri. Situatia continua sa fie tensionata; punctul principal pentru toata lumea este de a castiga timp pentru pregatirile de razaboi.
Am facut, acum doua zile, prin intermediul Altetei Sale, un demers care sper, va place Imparatului. Am telegrafiat in numele Printului Dlui Conti pentru a afla noutati despre Printul imperial. Dl Conti mi-a raspuns imediat ca ilustrul bolnav se simte mult mai bine si a adaugat ca imparatul multumeste Altetei Sale pentru atentie.
O problema care ar trebui sa atraga urgent atentia Dnei C., este casatoria. Printul imi spunea , ieri seara, ca Printul -tata, regele, ma rog, nimeni n-ar agrea casatoria cu o rusoaica. Printul Guillaume de Bade, casatorit el insusi cu o rusoaica, scria ieri ca nu sfatuieste la un asa mariaj. De unde, o mare perplexitate careia Dna C singura i-ar putea pune capat.
Permiteti-mi, dragul meu cumnat, sa revin asupra unui punct despre care v-am vorbit deja in una din scrisorile mele precedente. Ar fi de dorit, chiar pentru binele Societatii Dumneavoastra, sa se faca reclama in onoarea Printului.
Adio, dragul meu cumnat, imbratisati, in numele meu, intreaga famile.
Al dumneavoastra devotat,
Emile Picot
Citește pe Antena3.ro
