Veneţia modernă: Empuriabrava

Pentru cine n-a auzit incă de Empuriabrava, acesta este un mic ghid de călătorie intr-un loc aparte: cel mai mare port rezidenţial din lume, cu peste 40 km de canale.

INVITAŢIE - Poftiţi in cel mai mare port rezidenţial din lume!

Pentru cine n-a auzit incă de Empuriabrava, acesta este un mic ghid de călătorie intr-un loc aparte: cel mai mare port rezidenţial din lume, cu peste 40 km de canale.

Â

L-am descoperit numai datorită unor prieteni din Germania, care s-au indrăgostit de Empuria şi o vizitează cu tot neamul, inclusiv căţel şi soacră. Şi asta, pentru că inchiriază aici o vilă cu sufragerie mare, bucătărie americană, trei dormitoare şi o piscină, cu vedere la canal, pe circa 1.000 de euro pe săptămănă. Oraşul dispune de toate serviciile indispensabile unei aglomeraţii urbane cu vocaţie internaţională, de o plajă cu nisip fin, de altfel cea mai lată din Europa. Aici găseşti de toate: de la hoteluri şi restaurante, baruri, buticuri sau supermarketuri, pănă la saloane de coafură, discoteci, săli de jocuri, aerodrom. Este, datorită curenţilor de aer din zonă, locul ideal pentru zboruri cu parapanta.

Empuriabrava (sau Ampuriabrava), situată la 2 km de Castello d’Empuries, pe celebra Costa Brava, se află la numai 28 km de graniţa cu Franţa, foarte aproape de Perpignan, dar şi la doar 150 km de Barcelona. In anii ’60, in plină euforie turistică, Castello d’Empuries, situat la 6 km de mare, era inconjurat de terenuri agricole. In 1964, intreprinderea Eurobrava SA a prezentat primăriei un proiect, cu intenţia urbanizării zonei situate intre Muga, els Salins, Figueres şi Roses. Proiectul prevedea construirea canalelor, a unei piste de aterizare pentru avioane de mici dimensiuni şi a unui aerodrom internaţional.

Â

Citește pe Antena3.ro

O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei

In timp ce construcţia inainta, autorităţile au lansat o campanie de promovare a proiectului in Germania, Franţa şi Benelux. Preţurile bune au fost o atracţie, aşa că mulţi proprietari au fost din străinătate, majoritatea nemţi. In anii ’90 au venit ruşii, care au şi ridicat preţurile, pentru că n-au clipit niciodată in faţa vreunuia. Atenţionarea din imagine este fără comentarii. Figura intr-un trenuleţ ce făcea un tur de prezentare a staţiunii.