Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Suntem în 2022, la mai bine de 14 ani distanță, dar omul a rămas și cu paguba, și cu dezamăgirea că românul de rând nu are cum să câștige un proces împotriva statului sau a unor firme, și cu mii de lei dați degeaba pe teste, expertize ori cheltuieli judiciare. Însă apicultorul de 82 de ani nu se lasă: „Nu mor până nu mi se face dreptate”. Asta deși, în aproape 15 ani de luptă, și-a dat seama că nu te poți pune cu statul, iar justiția mai are puțin și dă vina pe albine, că s-au dus de capul lor să culeagă nectarul florilor.
Istoric. Constantin Eftimie s-a apucat de apicultură la pensie, după ce a primit în dar doi stupi. A început o afacere de familie, ajungând la un moment la 70 de familii. Însă a decis să vândă o parte, când munca a devenit prea grea pentru anii săi. Și-a păstrat însă 15 stupi, pe care i-a instalat în satul Plopu, pe terenul unei localnice. Se întâmpla în 2003, când omul a făcut două adrese către primărie, prin care cerea să fie anunțat în cazul în care se fac stropiri cu pesticide, pentru a-și închide albinele.
Faptele. În 2008, pe 15 iunie, s-a produs nenorocirea. Apicultorul avea 15 stupi pe același teren, pe care-i vizita des, Plopu fiind la câțiva kilometri de Ploiești. „Eram cu fiul meu, descărcam din mașină siropul pentru albine, mâncare, niște bere, ce aduseserăm cu noi. A venit la noi un colonel din Gâlmeia, un sat apropiat. «Vouă v-au murit albinele?», zice. «Cum să ne moară?! Nici n-am intrat în curte», am răspuns. Ne-am dus să verificăm stupii. Erau albinele grămadă, jos, de le luam cu lopata”, povestește Constantin Eftimie. „Am pierdut toată albina și toată mierea, după ce Rovit Valea Călugărească a făcut stropiri, fără să mă anunțe, pe niște terenuri pe care le avea acolo, la numai un kilometru distanță”, spune apicultorul, ajuns acum la 82 de ani.
Minciuni și mărturii mincinoase
Lupta. Din acel moment, a început lupta. O luptă grea cu autoritățile, care au încercat - și au reușit - să acopere faptele, să se burdușească cu hârtii, în loc să recunoască, simplu și bărbătește, că au greșit. Atât dorea apicultorul: să se recunoască greșeala și să fie despăgubit pentru paguba creată. Nici măcar nu era o sumă prea mare. A urmat o sarabandă de acte acoperitoare, multe antedatate, minciuni și mărturii mincinoase, susține Constantin Eftimie.
Trădarea. Alături de Eftimie, un alt apicultor, cel din satul Gâlmeia, a fost afectat de stropirile neanunțate. Avea 110 familii de albine și producea miere bio. „Avea stupii plini, cu caturi (n.r. - etaje unde albinele depun miere) pe ei. Toți i-au fost distruși. El a luat un bidon aruncat în livada în care s-au făcut stropirile, am luat și albine moarte și le-am dus la Institutul de diagnostic și sănătate animală. Acolo ne-au spus despre ce substanțe a fost vorba - Sinoratox”, povestește apicultorul. Cei doi au mers pe același drum până la un punct, au depus documente împreună - sesizări, reclamații, înaintări -, după care fiecare a apucat pe calea sa. „El avea foarte multă miere în stupi. Dar a găsit pe cineva care să i-o vândă, chiar dacă era contaminată cu substanța aceea toxică. A dat-o, și-a luat banii și a renunțat la proces. Am rămas singur, dar nu mă las”, spune Constantin Eftimie.
Apicultura menține viața pe Terra, dar mai importante sunt firmele
Cinismul judecătorilor. Păgubitul a formulat plângeri penale împotriva celor văzuți drept vinovați. Procurorii nu au considerat însă că ar fi ceva de anchetat: „(...) Din probele dosarului a rezultat că persoana vătămată a fost înștiințată în legătură cu faptul că se vor efectua lucrări de stropire în zonă, iar în ceea ce privește modul în care probele au fost recoltate se constată că nu a fost respectată procedura din ordinul nr. 127/1991 aparținând Ministerului Agriculturii”, a concluzionat Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, hotărând neînceperea urmăririi penale față de Rovit SA, pentru distrugere. Iar judecătorii au menținut decizia. „Instanța apreciază soluția dispusă ca fiind legală și temeinică, fiind evident că, în cauză, chiar dacă există o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii și chiar dacă susținerile petentului sunt de necontestat, vinovăția nu poate incumba aceluia care nu avea posibilitatea și nici obligația obiectivă de a înștiința cu privire la efectuarea unor lucrări, rolul aparținând Primăriei Comunei Plopu. Mai mult decât atât, instanța reținând că societatea în cauză (Rovit SA - n.r.) și-a îndeplinit cu consecvență obligațiile care-i reveneau”, a decis Judecătoria Ploiești, în noiembrie 2012, menționând cinic și că „apicultura, ca și (sic!) ramură a agriculturii, are un rol esențial la menținerea vieții pe Terra”.
Când justiția face injustiție
Urmările. Din cauza supărărilor, apicultorul a făcut, de-a lungul celor 14 ani de luptă, o cădere psihică, diabet și sănătatea i s-a șubrezit. „Da, m-am îmbolnăvit. Toți așteaptă să mor, să scape de mine. Dar nu mor până nu mi se face dreptate. Justiția asta e făcută pentru alții, nu pentru oamenii de rând. Se mimează că se face justiție. De fapt, în România se face injustiție. Te aduce ușor-ușor la disperare. Să știți, câteodată mă gândesc la cazul de la Onești, cel în care s-a dat verdictul acum câteva zile. Normal că nu a fost bine ce-au făcut oamenii ăia, dar pe de altă parte înțeleg cum au putut să ajungă la disperare. Nu i-a băgat nimeni în seamă, furia a crescut și a tot crescut și au ajuns la crimă. La asta te duce în stare justiția română. Atât de nefuncțională este”, încheie cu amar Constantin Eftimie.
Nereguli peste nereguli. Autoritățile te amețesc cu hârtii până renunți
Constantin Eftimie ne-a pus la dispoziție documente care se bat cap în cap, atât ale firmei care a efectuat stropiri, cât și ale Primăria Plopu.
- Rovit a anunțat Primăria Plopu că va efectua stropiri între 4 și 30 iunie 2008, printr-o adresă transmisă autorităților locale pe 3 iunie. Era imposibil ca informarea să fie transmisă apicultorilor din comună în termenul legal (cu 5 zile înainte, potrivit Ordinului 127/1991 al ministrului Agriculturii). Apicultorul susține că, oricum, nu a primit informarea decât pe 15 iunie, seara, când deja albinele erau moarte.
- Rovit a revenit cu o informare către Primăria Plopu, la începutul lunii iulie 2008, anunțând stropiri între... 3 și 5 iunie. Practic, cu o lună în urmă!
Primăria nu știa de el, dar zice că l-a anunțat
- Primăria nu a recunoscut că apicultorul o anunțase că deține stupină pe teritoriul comunei Plopu: „Numitul Eftimie Constantin, din municipiul Ploiești, nu figurează înscris în evidențele Primăriei comunei Plopu ca deținător de familii de albine. Prin urmare nu vă putem da alte informații deoarece nu cunoaștem dacă, unde sau când a avut amplasată stupina pe raza comunei Plopu”, răspundea Primăria către Rovit, în 29 iulie 2010. Același răspuns îl primea și păgubitul din partea primăriei, deși deține cele două documente din 2003 prin care anunța că are stupină în Plopu, ambele semnate de Primărie.
În 2012, Primăria, acum condusă de Adrian Bălănescu, îi transmite omului: „Cererea nr. 809/15.04.2003 nu se regăsește în Arhiva Primăriei Plopu din acea perioadă. Deși nu figurați în evidențe cu cererea, Primăria Plopu v-a anunțat că se fac stropiri în livadă în perioada 04.06.2008 - 30.06.2008 prin vecinul dumneavoastră, conform adresei nr. 839/2182/ 03.06.2008 pe care a semnat de primire”. Fără să vrea, Primăria recunoștea că, de fapt, știa de activitatea derulată acolo.
Adrese „pierdute” și apărute după încheierea proceselor
În 2020, primăria găsește cele două adrese ale lui Eftimie în arhivele sale. Răspunsul, semnat de același primar Adrian Bălănescu, nu încerca decât să „salveze situația”: „La punctul referitor la persoanele vinovate vă comunicăm că nu are relevanță solicitarea dumneavoastră, întrucât cele două cereri ale dumneavoastră (809/15.04/2003 și 1948/10.09.2003) figurează înregistrate, există în arhivă și ați primit răspuns”. De această dată, Primăria contrazice tocmai ce instituția a susținut în 2010, când autoritățile pretindeau că habar n-aveau despre faptul că stupii reclamantului s-ar afla pe teritoriul localității.
Ce spun părțile acuzate
SC Rovit SA se scuză, transmițând că nu era obligația sa de a anunța apicultorii, punând totul în cârca primăriei: „SC Rovit SA a avut pe rol un proces intentat de dl Eftimie Constantin, unde s-au depus toate documentele deținute de noi, inclusiv toate înștiințările de atenționare către Primăria comunei Plopu. Așa cum este menționat și în Sentința Civilă nr. 10713/13.10.2010 a Judecătoriei Ploiești, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată plângerea dlui Eftimie Constantin, nu SC Rovit SA avea obligația să-l înștiințeze pe acesta sau pe alți deținători de stupine de efectuarea tratamentelor fitosanitare în livadă”.
Iar Primăria Plopu dă vina pe Rovit, că a trimis prea târziu înștiințarea. Cele două instituții se spală pe mâini - doar suntem în România -, iar apicultorul rămâne cu paguba și cu nervii: „Anunțul a fost emis de SC Rovit SA la data de 3.06.2008 și predat spre comunicare de la secretariat pe 5.06.2008. A fost comunicat imediat ce a fost primit vecinului dlui Eftimie Constantin, dlui Matei Nicolae, care a semnat de primire, luându-și obligația că îl anunță, conform convenției pe care o avea cu acesta. Deci nu avea cum să fie înștiințat pe 31.05.2008, întrucât anunțul a fost emis pe 3.06.2008, de către Rovit Valea Călugărească, fiind anunțat imediat, deși Primăria nu avea obligația legală față de acesta, întrucât stupina nu era înregistrată în registrul agricol al comunei Plopu, conform legii” (n.r. - între timp, a găsit documentele dispărute subit la data proceselor).
A pierdut toate procesele
Constantin Eftimie a pierdut toate procesele intentate până acum. Atât cu primăria din Plopu, cât și cu firma Rovit, cea care a efectuat stropirile. Iar sesizările la Poliție, Garda de Mediu, DSV și alte organisme abilitate n-au avut niciun rezultat. Poate și pentru că nu și-a angajat un avocat, ci s-a reprezentat singur, fiind sigur că, având dreptate, judecătorii o să i-o și recunoască. „Păi, matale nu știi că judecătorii nu înțeleg decât limba avocaților? Eu am un prieten, ziarist și el, căruia i-a venit acasă amendă pentru neplata rovinietei, de pe la Roman. Și el n-a avut niciodată nici mașină, nici carnet de conducere, și nici n-a fost la Roman în acel an! Nici el, nici cineva din familie. Și s-a dus la tribunal, convins fiind că judecătorul va îndeplini o simplă formalitate și îi va anula amenda. Tot fără avocat. A pierdut procesul! Fără avocat, nu faceți nimic”, îi zic. „Să-i ia naiba și pe avocați”, răspunde. „Am luat-o pe una, i-am dat și o grămadă de bani. Și îi mai dădeam dacă îmi cerea mai mult. Prin intermediul ei am dat România în judecată la CEDO. Iar peste câteva săptămâni, am primit scrisoare de la CEDO că cererea nu a fost aprobată pentru că nu am respectat articolele 33 și 34 din nu știu ce. Na, că nici avocații nu fac mare brânză. Păi, dacă nici ei nu știu cum să depună o cerere și să deschidă proces, ce să mai zic?! Justiția e nefuncțională, omul de rând nu contează”, spune Constantin Eftimie cu năduf.
Ce stipulează Legea Apiculturii
Legea Apiculturii e clară. La articolul 15 se stipulează: (1) Pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, deţinătorii de suprafeţe agricole şi silvice care efectuează tratamente chimice la culturile agricole şi silvice pe care le deţin sunt obligaţi să anunţe, în scris, consiliile locale.
(2) Consiliile locale, precum şi administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie să anunţe, în scris sau telefonic, apicultorii.
(3) În cazul în care apicultorul, prin nerespectarea de către deţinătorul de suprafeţe agricole şi silvice a prevederilor alin. (1), înregistrează mortalităţi la familiile de albine, consiliul local şi administratorii terenurilor agricole sau silvice, în baza documentului sanitar-veterinar de constatare a cauzelor mortalităţii, întocmesc un proces-verbal de evaluare a pagubelor şi stabilesc cuantumul despăgubirilor care se acordă apicultorului de către deţinătorii de suprafeţe agricole sau silvice, la valoarea de piaţă a familiilor de albine şi a producţiei de miere care ar fi trebuit obţinută în urma culesului.
