Romii vor muzeu național

 Inițiatorul propunerii legislative, deputatul Cătălin-Zamfir Manea, susține că, pe lângă faptul că romii „au contribuit la formarea și desăvârșirea acestui stat” și „au dat României nenumărate personalități”, acest muzeu ar reprezenta şi „un act reparatoriu faţă de un popor care trăieşte de sute de ani pe meleagurile româneşti”, pentru că generațiile viitoare „trebuie să cunoască adevărul istoric și nedrept al romilor din spațiul românesc”. 

Conform proiectului pus marți pe masa senatorilor, Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, „instituţie publică de importanţă naţională”, va fi înființat prin derogare de la prevederile Legii Muzeelor și a colecțiilor publice (L. 311/2003), adică fără să mai fie necesară o hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Culturii în acest sens, și fără avizul prealabil al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

Noul muzeu are ca scop „prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor din România, cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor robiei şi deportării în Transnistria, precum şi combaterea rasismului şi a discriminării”.

„Un trecut caracterizat prin marginalizare şi exterminare”

Prezența romilor în spaţiul românesc datează încă de la sfârşitul secolului al XIII-lea, însă, dintre numeroasele etnii caracterizate printr-un trecut istoric comun cu românii, „minoritatea romă se evidenţiază în ceea ce priveşte problematica istorică, situaţia actuală a romilor fiind consecinţa directă a unui trecut caracterizat prin marginalizare şi chiar exterminare”, argumentează inițiatorul propunerea legislativă, în expunerea de motive. 

Cele peste patru secole şi jumătate de robie a romilor în Ţările Române, deportarea a peste 25.000 de romi în Transnistria, în timpul regimului totalitar-extremist Hitler-Antonescu şi masacrarea a peste 500.000 de romi din Europa, inclusiv din România, în lagărele naziste de concentrare şi de exterminare și-au pus amprenta asupra mentalului colectiv, prejudecățile fiind de cele mai multe ori negative, mai spune deputatul de la Asociația Partida Romilor Pro-Europa.

Potrivit acestuia, promovarea şi cunoaşterea realităţilor culturale şi istorice ale acestei minorităţi „pot deveni instrumente reale în procesul de cunoaştere şi înţelegere a romilor”, iar înfiinţarea Muzeului romilor „poate reprezenta şi un act reparatoriu faţă de un popor care trăieşte de sute de ani pe meleagurile româneşti”.

Pe modelul Muzeului Naţional al Holocaustului

În sprijinul propunerii sale, Manea dă ca exemplu înfiinţarea, prin Legea nr. 174/2019, a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, în subordinea Institutului „Elie Wiesel”.

„De altfel, această lege a constituit şi referinţa legislativă pentru întocmirea prezentei propuneri legislative, în scopul integrării propunerii legislative în ansamblul reglementărilor în domeniul înfiinţării muzeelor”, precizează deputatul, adăugând că proiectul său și propunerea care a devenit între timp Legea 174/2019 „au în comun cel puţin evenimentul tragic al Holocaustului”, în cadrul căruia  au fost deportaţi 25.000 de romi în Transnistria, dintre care jumătate şi-au pierdut viaţa.

„Este o datorie morală a clasei politice românești și a Bisericii Ortodoxe Române în procesul de recunoaștere a adevărului istoric despre minoritatea romă. (…) Atât generația prezentă, cât mai ales, cea viitoare trebuie să cunoască adevărul istoric și nedrept al romilor din spațiul românesc”, a scris deputatul, într-un mesaj pe Facebook.

„Romii au contribuit la formarea și desăvârșirea acestui stat. Romii au dat României nenumărate personalități în toate domeniile de activitate. Romii iubesc România și îi respectă pe toți cetățenii țării!”, spune inițiatorul proiectului de act normativ. 

Finanțare și sediu de la stat

Finanţarea funcţionării şi activităţii Muzeului va fi asigurată din subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii provenite din activităţi specifice, precum şi din donaţii şi sponsorizări, iar în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii Guvernul ar urma să identifice şi să aprobe prin hotărâre transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Romi pentru a fi sediu al muzeului.  

În proiect se stipulează, de asemenea, că instituția va fi condusă de un manager desemnat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu avizul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor, iar patrimoniul Muzeului se va compune din colecţii de piese şi documente constituite de Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa în colaborare cu alte instituţii publice sau private, organizaţii non-guvernamentale din ţară şi din străinătate.

Printre atribuțiile muzeului, pe lângă colecţionarea de documente şi mărturii cu privire la istoria romilor, sunt prevăzute și efectuarea de studii şi activități de cercetare, în ţară şi în străinătate, „pentru aprofundarea cunoaşterii istoriei romilor, a robiei şi a deportării în Transnistria”, elaborarea de proiecte și programe educaționale, schimburi de experienţă şi seminarii cu caracter informativ-educativ.

Propunerea legislativă este susținută de peste 40 de parlamentari de la PSD, UDMR și Minorități.