Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Corpul de Control al Premierului a finalizat, sâmbătă, verificările la Societatea Națională a Sării SA (SNS SA sau Salrom) și Administrația Națională „Apele Române”, acțiune începută după inundarea Salinei Praid în luna mai. Raportul arată că cele două instituții ar fi subestimat riscul de inundare a salinei, iar măsurile de protecție implementate ar fi fost insuficiente și temporare, fiind neadaptate pentru protejarea pe termen lung a salinei: riscul de inundare a spațiilor subterane ale salinei din județul Harghita și de afectare a zăcământului a fost „subevaluat și calificat constant de reprezentanții SNS SA ca nefiind un pericol iminent”. Astfel, Constatarea Corpului de Control al Premierului susține declarațiile inițiale ale ministrului Economiei, Radu Miruță, care din prima zi a acuzat conducerea Salrom de lipsă de implicare, deși demersurile pe care SNS SA – Salrom le-a făcut, cel puțin în ultimii 5 ani, arată contrariul. Mai mult, de minele inundate ar fi trebuit să se ocupe altă societate – Conversmin, care e în subordinea Ministerului Economiei.
Corpul de Control al Premierului a constatat că Salrom ar fi subevaluat constant riscul de inundare a spațiilor subterane de la Salina Praid, neconsiderându-l un pericol iminent, iar măsurile luate de conducerea societății au fost ineficiente pentru prevenirea unei inundații, programele anuale de exploatare fiind aprobate formal, fără să se bazeze pe reguli clare.
Niciuna dintre aceste acuzații nu este susținută de conducerea Salrom care a comunicat, anterior, toate măsurile pe care le-a luat sau a încercat să le implementeze, în ultimii ani. Cu toate acestea, documentele date publicității de conducerea Salrom, după inundarea salinei, nu sunt luate în considerare de Corpul de Control al Premierului.
În plus, nu Salrom ar fi trebuit să se ocupe de minele de la 1800 care au fost inundate, ci o altă societate din subordinea Ministerului Economiei, respectiv Conversmin SA, pentru că toate exploatările istorice aparțin statului român, nu Salrom. Conversmin închide și sigilează minele vechi, iar Ministerul Economiei ar fi trebuit să finanțeze aceste proceduri.
Toate acuzațiile au fost formulate inițial de ministrul Radu Miruță, în mass-media, dar Salrom le-a contestat, deja, cu argumente și documente, transmițând comunicate de presă. În continuare ministrul declară că vrea să înlocuiască toată conducerea societății, inclusiv membrii Consiliului de Administrație, iar raportul Corpului de Control al Premierului suplinește ceea ce legea nu-i permite, devenind exact justificarea clară de care avea nevoie pentru a-și pune în aplicare planul inițial.
Documente și argumente ignorate
Conducerea Salrom a prezentat, la scurt timp după inundarea salinei Praid, o serie de documente care atestă implicarea în încercarea de a remedia problemele din acea zonă, investițiile făcute în ultimii 5 ani, negocierile cu reprezentanții celorlalte administrații, pentru a se putea implementa proiectele finanțate integral de Salrom, în ciuda piedicilor pe care le-au pus inclusiv Apele Române pentru implementarea proiectelor de care era nevoie pentru a se evita inundarea salinei.
Referitor la pagubele de la Salina Praid, conducerea Salrom a precizat, acum două luni, că minele inundate sunt de pe vremea Împăratului Iosif al II-lea. „Sub domnia acestuia, exploatarea sistematică a sării în zona Praid s-a făcut în valea Pârâului Corund, în cele două mine vechi (Iosif și Paralela), în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - exploatare identificată de experții internaționali drept una dintre cauzele problemelor geotehnice actuale”, a transmis SNS anterior raportului Corpului de Control.
Miza reală ar fi grafitul din Gorj
Toate aceste probleme și conflictul dintre conducerea Salrom și ministrul de resort au apărut exact când România se pregătea să producă grafen și să devină competitorul Chinei – pentru că minele de grafit aparțin tot de Salrom, iar recent a fost deschisă o nouă linie de finanțare a proiectelor din acest domeniu, cu fonduri europene.
Cea mai mare exploatație de grafit ar urma să fie în țara noastră, în urma unei investiții în trei proiecte pentru care Salrom a aplicat, pentru a obține finanțare din fonduri europene. Și despre aceste proiecte pentru deschiderea minei de grafit din Gorj și producerea grafenului, ministrul Miruță a declarat, în mai multe rânduri, că Salrom nu ar fi făcut ce trebuia, pentru a obține finanțarea, deși există dovezi concludente care atestă faptul că proiectele au fost depuse în conformitate cu cerințele liniilor speciale de finanțare și la timp.
Salrom anunța, la începutul lunii aprilie, anul acesta, că va deschide cea mai mare mină de grafit din Europa, după ce exploatarea a fost închisă de statul român, în anul 2006, când era considerată ineficientă. Compania a depus trei proiecte pentru finanțare la Comisia Europeană, iar unul a fost deja aprobat, pentru redeschiderea carierei de la Ungurelașu, județul Gorj.
Este un proiect de aproape 200 de milioane de euro care va permite României să extragă grafit peste cel mult 4 ani, după ce tehnologizarea va fi făcută de la zero. Salrom anunța că se vor angaja circa 300 de muncitori care vor fi formați profesional pentru noua exploatație minieră, astfel încât să poată lucra folosind noile tehnologii ultraperformante.
Alt proiect pentru care Salrom așteaptă aprobarea CE este pentru a produce în România grafenul, care este cel mai bun conductor de electricitate. După ce se va aproba acest proiect, țara noastră ar putea deveni cel mai important furnizor de grafit pentru bateriile mașinilor electrice și de grafen.
În anul 2006 erau testate deja noile tehnologii pentru bateriile electrice ale mașinilor, însă informația nu a fost luată în considerare de analiști și exploatațiile de grafit ale Salrom au fost închise, după ce s-a ajuns la concluzia că ar fi ineficiente. Este adevărat că în acel moment nu era o cerere mare pe piețele internaționale, dar perspectiva exista și nu a fost luată în calcul de statul român, care astfel și-a creat un prejudiciu imens.
Urmează listarea la bursă, incluzând proiectele pentru grafen
Din fericire, zonele în care se poate exploata grafit încă pot fi readuse în producție. Cariera de la Ungurelașu, județul Gorj, încă deține licența de exploatare. Acum este nevoie de implementarea unui nou proiect, luat de la zero, dar deja se așteaptă finanțarea de la Comisia Europeană.
Salrom a depus, de anul trecut, trei proiecte pentru finanțarea extragerii grafitului și primul a fost aprobat, urmând să înceapă efectiv proiectarea și tehnologizarea minei de anul acesta. Tocmai de aceea, SNS Salrom se vrea listată la bursă, fiind pe profit major și cu proiecte de producere a grafenului în așteptare, iar de aici pare să fi început conflictul dintre actualul ministru al Economiei și conducerea societății – aceasta din urmă amânând, de trei ani, listarea pe care și-o dorește USR.
În urma publicării Raportului Corpului de Control al Premierului, au venit imediat reacții ale miniștrilor USR de la Economie și Mediu. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a revenit cu solicitarea către conducerea Salrom să-şi dea „demisia de onoare” - care a fost refuzată. Miruță a subliniat că Raportul reprezintă justificarea pentru demiterea care urmează: „S-a confirmat încă o dată. Salrom şi-a bătut joc de banii şi resursele românilor. Raportul Corpului de Control al Primului-ministru spune negru pe alb ceea ce am spus şi eu de acum câteva săptămâni: Societatea Naţională a Sării a gestionat dezastruos resursele statului român”, a scris ministrul Economiei pe Facebook.
În același registru este și declarația ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu, care a justificat inclusiv nevoia demiterii fostului director al Apelor Române cu ajutorul Raportului.
„Acest document confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române și de asumare a unor reforme profunde pentru această instituție a fost o decizie corectă, obiectivă, bazată pe fapte, nu pe impresii. Dar mai arată ceva important. Este nevoie urgentă de măsuri ambițioase, curajoase, pentru ca Apele Române să fie reconstruită într-o instituție care să protejeze una dintre cele mai importante resurse ale țării: apa. În aceste zile fix analiza pe aceste măsuri este prioritatea 0 a Ministerului Mediului”, a scris Diana Buzoianu, tot pe Facebook.
Un director care a adus creșteri semnificative
Cifrele SNS Salrom arată că pe anul 2022, când a ajuns în funcție noul director, cifra de afaceri a Salrom a crescut de la 364,9 milioane de lei la 498 milioane de lei, cu un profit mai mult decât dublu, într-un singur an, de la 60,19 milioane de lei la aproape 144,5 milioane de lei.
Pe următorii ani, Salrom și-a menținut un profit foarte mare, în ciuda intrării pe piața românească a importurilor masive de la cele 15 societăți comerciale care aduc sare din alte state, dar și în ciuda concurenței pe care o fac ceilalți 10 producători interni de sare. Astfel, cifra de afaceri a companiei de stat a fost 482.211.052 lei în 2023, cu un profit de 157.428.045 lei; 453.016.633 lei în 2024, cu un profit de 132.233.997 lei și 165.734.359 lei în primele 5 luni ale anului 2025, cu un profit de 44.319.421 lei, în acest an având loc și prăbușirea Salinei Praid, unde societatea a făcut investiții foarte mari, apoi a plătit lucrări importante de reparații care încă nu s-au finalizat.
În context s-a omis și faptul că 90% din profit se duce direct către bugetul statului, așa cum se întâmplă în cazul tuturor companiilor care aparțin României. Toate aceste companii au fost vizate de la început de ministrul Economiei sau de cel al Mediului pentru a li se schimba conducerea și a fi listate la bursă.
Citește pe Antena3.ro
