Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Salvamarii din România nu au intrat prea des în conflict cu turiștii, așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută, la Costinești și la Eforie Nord, fiind și mult mai permisivi decât cei din alte țări cu ieșire la mare. La vecinii bulgari, de exemplu, șeful salvamarilor stabilește unde se pune geamandura, în ziua respectivă, în funcție de situația curenților marini și a valurilor, iar uneori nu-i lasă pe turiști să intre în apă deloc, dacă este furtună. În Bulgaria sunt astfel de reguli de mulți ani, în timp ce plajele din România nu au avut niciodată un astfel de regim. De doi ani s-au schimbat curenții din zona litoralului românesc, producându-se din ce în ce mai multe fenomene extreme.
Salvamarii au fost percepuți de turiștii români, întotdeauna, mai mult ca supraveghetori ai plajelor și „entertaineri”, nu ca autoritate. De foarte puține ori s-a întâmplat ca salvamarii să le interzică turiștilor să intre în apă, chiar dacă timp de cinci zile consecutiv a fost arborat steagul roșu, pe toate plajele, așa cum s-a întâmplat anul trecut, la sfârșitul lunii iulie, când s-a înregistrat pentru prima oară un fenomen extrem de periculos în apropierea țărmului nostru. Ceva similar s-a produs săptămâna trecută, poate mai puțin violent decât anul trecut, dar au murit mai mulți oameni.
Specialiștii au explicat că s-au schimbat curenții din Marea Neagră, apărând unele fenomene extrem de periculoase, din când în când. Cea mai mare problemă este faptul că intensitatea acestor fenomene este imprevizibilă, în timp ce steagurile care anunță furtuna au rămas la aceleași culori convenționale pe care le-au avut mereu.
Ceea ce duce acum la arborarea steagului roșu nici nu exista până acum doi sau trei ani, de când s-au schimbat curenții. Tocmai de aceea, cei mai afectați ar putea fi chiar bunii înotători, care nu aveau probleme cu valurile, dar acum se confruntă cu fenomene noi, pe care nu le pot gestiona. La fel cum cele mai multe accidente pe munte le suferă alpiniștii experimentați sau cum cele mai grave accidente de mașină le fac șoferii care au prea multă încredere în propria lor experiență, pericolul noilor curenți de adâncime și de suprafață din Marea Neagră este mai ales pentru cei care cred că știu cum să se descurce în valurile uriașe.
Intervenția umană schimbă natura
Fenomenele de răcire bruscă a apei Mării Negre, pe litoralul românesc, din luna iulie și de la începutul lunii august, din acest an, dar și curenții haotici care au dus la pierderea mai multor vieți omenești, în ultimele zile, par a fi rezultatul modificării, extinderii și consolidării plajelor din partea de nord a litoralului. La fel și forajele care se fac pentru gazul din Marea Neagră. Astfel, de acum înainte ne putem aștepta la înmulțirea acestor situații imprevizibile. Până acum câțiva ani, furtunile se produceau în special în a doua jumătate a lunii august, dar nu existau noii curenți periculoși.
Anul trecut s-au observat pentru prima oară, simultan, curenți foarte violenți, atât de adâncime, cât și de suprafață, în cele cinci zile cu steag roșu de la finalul lunii iulie. Dacă cei de adâncime săpau gropi de câțiva metri, în mai puțin de trei minute, cei de suprafață pot transporta un înotător în larg, în doar câteva secunde. În aceeași perioadă s-a observat formarea vârtejurilor, în mai multe locuri și pe mai multe plaje, simultan, deși în mod normal erau zone cu valuri mai puternice doar pe unele plaje de pe litoralul nostru.
Se întind pe suprafețe imense
Specialiștii au anunțat ce sunt noii curenți „rip”, cum se formează și ce ar trebui să știm despre ei. Măsurătorile arată că acești curenți pot avea viteze maxime instantanee de 1,5 - 1,6 m pe secundă, ceea ce înseamnă că pot trage în larg un adult, chiar dacă stă la mal. Lățimea acestor curenți poate ajunge la 150 de metri față de linia apei, până la adâncimi de aproximativ 3-3,5 metri. Când se combină cu o frecvență foarte mare a valurilor, pot deveni fatali, chiar și pentru un înotător foarte bun.
De aceea, steagul roșu arborat în ultimii ani poate semnala ceva mult mai periculos decât o furtună pe mare, cu valuri înalte, așa cum era ea înainte de lucrările care se efectuează în Marea Neagră în ultima perioadă. Acest lucru nu înseamnă că fenomenele extreme se vor manifesta permanent și pe toate zonele de plajă, ci doar că salvamarii ar putea deveni le fel de exigenți precum cei din Bulgaria, unde astfel de fenomene se manifestă deja de mai mult timp, pe unele plaje.
Românii stau foarte cuminți în Bulgaria
La Albena, de exemplu, sunt astfel de curenți foarte periculoși, care îi determină pe salvamari să pună geamandura la nivelul gleznei, uneori, dacă observă modificarea mării, la primele semne că ar urma un astfel de fenomen.
O astfel de situație a fost pe 29 august 2021, când șeful salvamarilor din Albena, cu peste 40 de ani de experiență în această meserie, le-a interzis turiștilor să se scalde în mare. Pentru cei mai mulți era ultima zi de concediu și ar fi vrut să mai profite de cele câteva ore de plajă, până la plecarea acasă - 90% fiind turiști români. Dar nimeni nu s-a supărat pe salvamarii care le dădeau voie să stea doar în picioare, cu apa până la genunchi. Șeful salvamarilor a explicat atunci, pentru Jurnalul, că de obicei mută geamandura până la nivelul gleznei și chiar fusese mult prea permisiv în ziua respectivă, deoarece pericolul este foarte mare.
Deși în Bulgaria, în Turcia, în Grecia și în alte țări, românii respectă indicațiile salvamarilor, pe plajele din România au fost întotdeauna mulți care au protestat, iar salvamarii de la Mamaia au relatat, pentru Jurnalul, că unul dintre cei care s-au înecat în prima zi a furtunii din această perioadă fusese avertizat de mai multe ori, în acea zi, dar a ignorat avertismentele.
Sfaturi pentru înotători
În cazul în care curenții „rip” sunt prezenți și se intensifică, cei care se află în apa mării sunt sfătuiți să înoate paralel cu plaja și să nu se ducă spre larg, pentru că acești curenți îi vor îndepărta de mal până când nu se vor mai putea întoarce.
Cei care își dau seama că au fost prinși de un astfel de curent trebuie în primul rând să-și păstreze calmul și să-și regleze respirația, pentru a nu înghiți apă.
Se recomandă plutirea și deplasarea lentă către mal, fără panică, astfel încât să poată fi folosite valurile la deplasarea către țărm, pe cât posibil, mai ales după ce se iese din zona de acțiune a curentului.
Cei care au studiat acești curenți spun că este aproape imposibil să se înoate în sensul opus, curentul „rip” având o putere foarte mare de deplasare, care transportă înotătorul spre larg. De aceea nu se recomandă înotul împotriva curentului, pentru că nu provoacă decât oboseală și panică, în lipsa înaintării către direcția dorită.
Se recomandă, de asemenea, dacă este posibil, să se solicite ajutor, dacă înotătorul observă că a ajuns într-o zonă cu un astfel de curent.
