Scandal între școlile de șoferi și instructorii de conducere defensivă 

Școlile de șoferi se opun acestei noi legi, ale cărei norme de aplicare sunt puse deja în transparență decizională, din 27 octombrie, susținând că se creează astfel monopol pentru doar câteva afaceri, respectiv instructori, în defavoarea celorlalți. Din perspectiva instructorilor care organizează cursurile de conducere defensivă, situația este cu totul alta, pentru că școlile de șoferi nu ar fi obligate să aibă o astfel de ofertă, nici să aibă astfel de instructori, de poligoane, neexistând obligativitatea ca toți șoferii să facă aceste cursuri. Ei spun că în celelalte țări nu fac aceste cursuri școlile de șoferi, ei fiind cei obligați prin lege, doar în România, să se acrediteze ca școli de șoferi, pentru că așa a cerut Ministerul Transporturilor.

La începutul acestui an, OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost completată, astfel încât cursurile de conducere defensivă să fie decontate de la bugetul statului. În această perioadă s-au pus în transparență decizională normele de aplicare ale legii modificate. Pe 27 octombrie 2022, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunţat deschiderea procedurii de transparenţă decizională pentru modificarea Ordinului nr .733/2013 care stabilește condiţiile şi obligaţiile pentru pregătirea teoretică şi practică a persoanelor, în vederea obţinerii permisului de conducere, în care au fost introduse și cursurile de conducere defensivă, prin Legea nr. 20/2022, care completează OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. 

Astfel, conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, iar normele privind autorizarea școlilor de conducători auto și a instructorilor auto în domeniul conducerii auto defensive, normele privind atestarea profesorilor de legislație rutieră și a instructorilor de conducere auto în domeniul conducerii auto defensive, precum și procedura de examinare și formare în domeniul conducerii auto defensive s-au stabilit prin ordin al ministrului Transporturilor și Infrastructurii.

Până acum au plătit corporațiile

În ultimii 12 ani s-au făcut cursuri de conducere defensivă în România, cele mai multe fiind plătite de marile corporații, pentru angajați, însă sunt puțini instructori care le pot face. Este o practică orientată către reducerea pericolelor. Numărul mare de accidente de circulație din țara noastră a dus la introducerea în legislația rutieră a acestor cursuri, dar cei care nu sunt de acord cu legiferarea subliniază faptul că nu există niciun studiu concret care să arate eficiența acestora. 

Teoretic, prin aplicarea unor tehnici specifice, pe care le vor învăța la cursuri, șoferii vor stăpâni mai bine automobilul, iar astfel vor preveni incidentele ce pot degenera în coliziuni și chiar vor reuși să scadă costurile de utilizare a mașinii. S-a pornit de la ideea că un stil de condus predictibil și constant menajează piesele de schimb și duce la un consum mai mic de carburant, iar conducerea preventivă a fost prezentată ca instrumentul practic prin care șoferii își măresc șansele de a ajunge cu bine la destinație, printr-o învățare activă a manevrelor specifice care mențin mașina pe suprafața de rulare și care maximizează șansele evitării unui impact. Dar totul ar trebui să se învețe într-o singură zi, în opt ore, din care patru de teorie și doar patru de practică. 

Normele de aplicare menționate în Legea nr. 20/2022 implică introducerea în planul de învățământ al școlilor de șoferi a unei componente dedicate conducerii auto defensive, stabilirea bazei materiale necesare școlilor de conducători auto care efectuează conducere auto defensivă - săli de pregătire teoretică, poligoane, dotări - precum și emiterea unui document distinct de autorizație pentru școlile de șoferi sau centrele de pregătire/perfecționare profesională, eliberat de școlile de conducători auto și instructori auto din domeniul conducerii auto defensive care vor putea face astfel de cursuri. 

Principalii oponenți ai noii legi

Reprezentanții școlilor de șoferi arată că prin legiferarea posibilității de decontare a banilor pentru aceste cursuri de la stat, scopul se poate deturna, astfel încât nu va mai fi vorba despre nevoia de a învăța ceva, ci despre posibilitatea de a lua banii de la stat. „Așa cum este formulată structura unui curs de conducere defensivă, cu numai opt ore, pentru circa 200 de euro, e foarte ușor să se deturneze inițiativa spre altceva. Mulți ar putea să facă aceste cursuri doar ca să încaseze banii de la stat. Cine și cum verifică? În plus, nici măcar nu există vreun studiu clar care să arate eficiența acestor cursuri. Nici măcar Guvernul, în nota de fundamentare pentru Legea 20, nu a arătat că s-ar reduce numărul accidentelor, pentru că nu există date clare. Da, este bun un astfel de curs, dar cine îl va face? Așa cum s-au pus condițiile pentru poligon, ar fi doar câteva locuri din țară unde s-ar putea face aceste cursuri practice. Pentru așa ceva e nevoie mai ales de practică, nu de teorie. Un astfel de poligon costă câteva sute de mii de euro, deci nu va putea oricine să instruiască pentru conducere defensivă”, spune un instructor auto din București.

Eroarea Ministerului Transporturilor

Titi Aur, cel care a adus ideea în România și unul dintre instructorii care fac aceste cursuri de conducere defensivă, spune că școlile de șoferi nu ar trebui să fie implicate în niciun fel în această activitate, așa cum nicăieri în lume nu sunt. „Nicăieri nu se fac aceste cursuri de conducere defensivă de către școlile de șoferi. Sunt instructori cu pregătire specială care fac asta, dar nu e nevoie să aibă toate școlile de șoferi astfel de oferte. La fel ca până acum, vor face aceste cursuri cei care vor dori. Ar fi normal să le facă toți șoferii, măcar o dată la trei ani, pentru a reduce numărul de accidente de circulație. Un astfel de curs are inclusiv rol de Protecția Muncii. Nu există așa ceva în cazul conducătorilor auto, iar prin pregătirea specială pe care noi o facem, suplinim aceste lipsuri. Am lucrat cu sute de companii, în special mari corporații din România care și-au trimis angajații la pregătire, și pot demonstra că au rezultate. Multinaționalele au plătit pentru angajați, fiind un fel de training de teambuilding de unde toți pleacă mulțumiți că au mai învățat ceva și devin mult mai atenți când sunt la volan. Ministerul Transporturilor nu a-nțeles pe deplin necesitatea acestor cursuri și a introdus modificarea legislativă în Ordinul 733/2013, deși nu ar fi trebuit să aibă nicio legătură cu școlile de șoferi. În niciun caz nu sunt obligate școlile să facă astfel de investiții, pentru a organiza aceste cursuri”, a explicat Titi Aur pentru Jurnalul.

Doi se bat și al treilea câștigă

Confuziile legate de introducerea noilor prevederi în legislația rutieră au creat un adevărat scandal între două tabere formate pro și contra acestei reglementări. Fiecare tabără o acuză pe cealaltă, fie de neînțelegere a necesității, fie de dorință de a lua bani de la stat. De fapt, situația nici măcar nu se schimbă în mod esențial, față de cea din prezent, dar niciuna dintre tabere nu a reușit să înțeleagă punctul de vedere al celeilalte.

Una dintre problemele de principiu care ar rămâne, după ce se vor lămuri ambele tabere din jurul noii reglementări este decontarea banilor de la bugetul statului pentru multinaționalele care au plătit până acum teambuilding-uri pentru angajați, la cursuri de conducere defensivă, din banii lor. Conform Legii 20/2022, sumele plătite de companii pentru cursurile de conducere defensivă ale angajaților pot fi deduse din impozitul pe profit. Practic, beneficiarii legii pentru care se bat acum școlile de șoferi cu instructorii speciali de conducere defensivă sunt corporațiile. Pentru restul, Ministerul Finanțelor a solicitat lege organică pentru a se putea deconta cheltuielile cu aceste cursuri pentru toți conducătorii auto din România. De o eventuală lege ulterioară ar beneficia instituțiile statului și companiile care nu au profit, precum și persoanele fizice. 

Ce se învață la orele de teorie

În cadrul cursurilor de conducere defensivă, șoferii care doresc să-și perfecționeze abilitățile intră în contact cu o serie întreagă de moduri noi în care vor aborda automobilul și procesul de conducere. Unele dintre principiile conducerii defensive nu se regăsesc printre regulile de circulație, dar le completează foarte firesc. Printre acestea se numără recomandări precum „Regula celor două secunde. Aceasta implică păstrarea unei distanțe echivalente cu parcurgerea drumului timp de două secunde, până la mașina din față. 

De asemenea, „Regula fermoarului”: în situația în care două benzi se comasează într-una singură sau în care este o intersecție aglomerată, marcată cu indicatorul „Cedează trecerea”, soluția nu este întotdeauna aceea ca doar vehiculele cu prioritate să-și continue deplasarea. Pentru ca tot procesul să decurgă lin, trebuie ca, din fiecare dintre părți, să pătrundă pe rând câte una dintre mașinile care participă la trafic. 

O altă regulă este „Evitarea efectului de turmă, pe autostradă”: la fel ca pe orice alt segment de drum, și pe autostradă este nevoie de aplicarea regulii celor două secunde, dar aici există un risc specific. Atunci când mașina rulează în paralel cu un vehicul a cărui viteză nu este mult mai mare, cel de la volan are tendința să accelereze. Manifestată de fiecare participant la trafic, această tendință îi face pe șoferi să se împingă unul pe celălalt și să scurteze nefiresc distanța dintre vehicule. 

Se explică și reguli pentru controlul mașinii în derapaj: subvirarea se produce prin alunecarea părții frontale, în timp ce supravirarea implică derapajul părții posterioare. În fiecare dintre aceste situații se recomandă acțiuni diferite. Subvirarea se va contracara prin reducerea treptată a vitezei, cu grijă, astfel încât roțile să nu se blocheze, pentru ca puntea față să-și recupereze aderența. Supravirarea va necesita acțiunea inversă: accelerare și menținerea roților pe direcția de mers. 

Condusul prin zăpadă este, de asemenea, explicat: balansul față-spate este cea mai sigură cale de a pleca de pe loc atunci când parcarea este înzăpezită. Turatul motorului și învârtirea roților în gol nu va duce decât la formarea gheții sub roți. Este important să nu se reducă viteza în caz de derapare, ci să se dozeze grijuliu accelerația și să se mențină traiectoria mașinii.