Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul acesta avem din nou circa 4.000 de suplinitori necalificați care le predau elevilor, mai ales în zonele defavorizate. Salariile au mai crescut, însă pentru cei care trebuie să facă naveta în sate izolate și în comunități cu probleme sociale grave este foarte greu să se găsească doritori de titularizare pe posturile scoase la concurs. Pentru un salariu de 3.500 de lei pe lună vin pensionarii care vor să mai predea, pentru venituri suplimentare, dar și cadre didactice care fie nu au studii universitare în domeniul pentru care predau materiile, fie au doar studii liceale. Această problemă pare imposibil de rezolvat, în ultimii ani.
Criza de cadre didactice se menține, cu un deficit de 4.000 de posturi care nu pot fi acoperite nici cu pensionarii din sistem. În anii anteriori au fost între 11.000 și 16.000 de suplinitori, dintre care circa 5.000 de catedre au fost ocupate de suplinitori necalificați.
Diferența de peste 1.000 de lei la salariu, pe care cadrele didactice o câștigă din această toamnă, nu-i motivează prea mult pe cei care ar trebui să facă naveta pentru a preda la școli din mediul rural sau din orașele mici, mai ales după ce au fost probleme legate de decontarea transportului profesorilor în ultimii ani, iar situația încă nu s-a rezolvat. Deconturile trebuie să fie făcute de primării, nu direct de Ministerul Educației, iar unele localități refuză să plătească.
Chiar dacă în anul școlar care tocmai a început sunt mai puține cadre didactice necalificate decât în anii anteriori, situația este oricum foarte gravă, fiind vorba și despre profesori care au doar studii liceale.
Situația e mai bună decât până acum
Numărul titularilor de catedră a crescut încă din anul școlar anterior, în învățământul primar și gimnazial fiind 118.067 de profesori, față de 117.000. Dintre aceștia, sunt 59.425 de cadre didactice în școli din orașe, iar 58.642 sunt în unități de învățământ din mediul rural. Creșterile numerice față de anul școlar precedent sunt atât la ciclul antepreșcolar și preșcolar, cât și la primar și gimnazial, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.
Anul trecut a fost considerat unul bun, din punctul de vedere al personalului, comparativ cu ultimii cinci ani, pentru că a fost cel mai mare număr de cadre didactice angajate în sistemul de educație. Anul acesta poate fi considerat și mai bun, deficitul de profesori calificați scăzând cu aproape 1.000 față de anul trecut, dar încă rămân 4.000 de suplinitori fără calificare corespunzătoare, conform lui Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Noile venituri din sistem
O parte a problemei care a dus la acest deficit de personal în școlile din România s-a rezolvat, după aplicarea creșterilor salariale. Mai ales debutanții sunt acum încurajați să intre în sistem, dar se așteaptă un număr mai mare de participanți la concursurile de titularizare, începând de anul viitor. Salariul unui profesor debutant a crescut, din această toamnă, de la circa 2.500 de lei net la 3.500, în timp ce un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime în învățământ primește 5.500 de lei net pe lună.
Un suplinitor necalificat poate să nu aibă studii corespunzătoare postului sau poate avea doar studii liceale, iar pentru o normă întreagă va fi plătit la fel ca un debutant. Cei care au studii superioare, dar sunt doar suplinitori pot fi plătiți suplimentar și pentru alte ore pe care le predau, peste norma lunară. Dacă au o jumătate de normă pe calificarea lor, pot lua în plus și alte ore, fără a avea calificarea necesară pentru a le preda.
În general, profesorii pensionari nu iau norme întregi (18 ore de predare pe săptămână, respectiv 40 de activitate). Aceștia sunt plătiți conform calificării lor, dacă predau orele la disciplina pe care au predat-o înainte de pensionare.
Unele catedre rămân descoperite după schimbările care se fac la conducerea școlilor sau a inspectoratelor școlare, fiind nevoie de înlocuirea celor care ocupă noi funcții, în cursul anului școlar. „Dacă mai rămân ore sau norme întregi, următoarea etapă a mobilității se face prin concurs în organizat de fiecare școală în parte. Unele ore neacoperite de cadre didactice apar după etapele de mobilitate, în urma vacantării lor, din cauza detașărilor în interes de serviciu, pentru că sunt profesori care au fost numiți directori sau inspectori și sunt degrevați de ore”, a explicat, pentru Jurnalul, Daniel Todea, profesor din județul Maramureș.
Amestecul politicii cu școala
Toate aceste situații sunt mai ușor de rezolvat în marile orașe, unde există mai multe cadre didactice disponibile, însă în orașele mici și în mediul rural este din ce în ce mai greu să se găsească profesorii de care ar fi nevoie. Sindicatele mai vorbesc și despre îngreunarea situației din partea conducerii școlilor sau a inspectoratelor școlare, pentru că în loc să se caute profesori competenți și calificați pentru materiile pe care le predau, se intervine adesea pe linie politică și se preferă aducerea în unitățile de învățământ a unor cadre didactice care nu au calificare corespunzătoare, dar sunt membre ale unui partid politic. Sau se preferă ca profesorii dintr-o școală să predea și alte materii pentru care nu sunt calificați, dar să primească bani în plus, pentru orele suplimentare, în loc să fie aduși profesori calificați pentru a preda acele materii.
În multe situații, conducerea școlilor preferă să împartă orele neacoperite unor cadre didactice care predau alte materii, dar care răspund la comenzi politice, spun unii sindicaliști. Problema depolitizării sistemului de învățământ a fost pusă de multe ori, în ultimii ani, dar este foarte greu de rezolvat, mai ales în mediul rural, unde învață aproximativ 40% din totalul elevilor din România.
