Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Teoretic, s-ar putea asigura astfel depolitizarea învățământului preuniversitar. Practic însă, va fi un control mult mai puternic din partea ministerului de resort, care va putea face numirile pe funcții doar politic, fără organizarea concursurilor de ocupare a posturilor. Și vechea lege a educației prevedea organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor de inspector general, dar s-a aplicat o singură dată, în anul 2015, până în 2015 și din mai 2019 fiind numiți doar politic toți inspectorii generali.
Prevederile Legii învățământului preuniversitar spun că la 60 de zile după intrarea în vigoare, inspectoratele şcolare se desfiinţează şi vor fi înlocuite de Direcţii Judeţene pentru Învăţământ Preuniversitar, de Birouri Judeţene ARACIP, iar Casa Corpului Didactic va suporta o reformă. Astfel se reaşază axele de autoritate instituţională, iar actualii inspectori vor fi nevoiți să învețe din mers noile reguli, în perioada de tranziţie.
Direcţia pentru Învăţământ Preuniversitar va prelua atribuţii destul de extinse pentru administrarea sistemului de educaţie, incluzând segmentul de management, astfel încât să-i verifice pe directorii de şcoli. Finanţarea, contabilitatea, auditul, asistenţa juridică vor rămâne în subordinea direcţiilor. Va exista un al treilea departament, care se va ocupa de monitorizare, organizare concursuri, examene şi tot ceea ce înseamnă agendă competiţională şi asigurarea promovării prin gradele didactice.
„Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, finanţate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei, care se organizează la nivelul fiecărui județ/municipiului București și care acționează pentru realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ, prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, în domeniul învăţământului preuniversitar”, prevede proiectul de lege pentru înființarea noilor structuri.
Citește pe Antena3.ro
Noile organigrame sunt date de minister
La 1 noiembrie se așteaptă publicarea noilor organigrame, decizia fiind luată de Ministerul Educației. Reforma ar mai presupune și o situație paradoxală, pentru viitoarea activitate din noile Direcții județene de învățământ, pentru că angajații nu ar mai face inspecție școlară, deși funcțiile lor ar rămâne de inspectori. Deocamdată nu se știe cum se vor face numirile pe funcții și cine vor fi inspectorii din noile structuri, dacă vor fi criterii de selecție pe baze profesionale și de „know-how”, experiență didactică și managerială în sistemul de învățământ preuniversitar din România sau vor fi aduși oameni din afara sistemului care se vor califica la locul de muncă, după ce vor fi numiți politic.
Direcțiile județene de învățământ preuniversitar „realizează evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei”, potrivit aceluiași proiect, în timp ce inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIP.
Examen s-a dat o singură dată
Inspectoratele școlare județene ar fi trebuit să fie conduse, conform Legii educației din 2011, de șefi care să ocupe funcțiile prin concurs. Dar de la intrarea în vigoare a legii și până la primul concurs au trecut cinci ani, pentru că atât a întârziat metodologia de aplicare a legii, fără de care nu s-au putut organiza concursurile. De altfel, a fost și ultimul concurs pentru ocuparea acestor funcții de conducere, pentru că Ministerul Educației nu a mai organizat niciodată altele, preferându-se numirile politice, deși toți miniștrii au declarat că își doresc să fie ocupate nonpolitic aceste posturi.
Au fost și foarte multe scandaluri legate de funcțiile de șef de inspectorat județean, mai ales după ce au expirat mandatele celor care au câștigat concursurile organizate în anul 2015, în mai 2019. De atunci, la fiecare schimbare de guvern, inspectorii școlari au fost înlocuiți fără niciun fel de evaluare a activității lor, doar pe criterii politice.
Un exemplu de război între partide
Anul acesta a existat un astfel de exemplu, în luna august, când șefa Inspectoratului Județean Dâmbovița, care era numită politic în funcție, fiind membră PSD, a fost acuzată de corectarea unor lucrări fără drept și demisă pur și simplu, a doua zi, fără măcar să i se dea dreptul să se apere. În mod surprinzător, a fost înlocuită, după aproape o lună a fost numită o nouă șefă a Inspectoratului tot de la PSD, deși se aștepta numirea unui membru PNL. De fapt se știa că nu mai contează cine conduce Inspectoratul Școlar timp de două luni, pentru că urma desființarea acestor structuri, conform noii Legi a educației.
Este un model de război între partide, cu victime din sistemul de educație, care ar putea continua în noile structuri. Fosta șefă a Inspectoratului Școlar Județean, Ileana Nicolaescu, fusese numită politic de PSD. Județul Dâmbovița este caz special, pentru că de acolo a plecat actualul secretar de stat PNL din Ministerul Educației, Sorin Ion, după ce a candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean și a pierdut alegerile. Sorin Ion a fost mult timp șeful Inspectoratului Școlar din acest județ. În locul lui a fost numită o colegă de partid a acestuia, Aurora Homeghiu, însă la scurt timp, aceasta l-a urmat pe fostul inspector șef la Ministerul Educației, ocupând un post de consilier al acestuia.
Locul rămas vacant a fost ocupat, tot prin numire, de Ileana Nicolaescu, de la PSD, părând că cele două partide aflate împreună la guvernare au ajuns la o înțelegere. Totul a decurs normal până pe 9 august, când șefa Inspectoratului Școlar Dâmbovița a fost demisă pe motiv că ar fi predat și ar fi corectat lucrări la examene pentru o disciplină pentru care nu este calificată.
Acuzația este nefondată, deoarece Ileana Nicolaescu a predat materia respectivă timp de 30 de ani, dar nici măcar nu i s-a dat voie să se apere, fiind linșată mediatic, deși este absolventă a unei facultăți cu dublă specializare, din cadrul Universității din București, deci a avut mereu dreptul să predea materiile pe care le are în foaia matricolă, inclusiv Logica, pentru care a fost acuzată că ar fi corectat lucrări fără să aibă acest drept.
Execuție politică și linșaj mediatic
Ca profesoară, Ileana Nicolaescu a predat, în ultimii 30 de ani, Istorie, Filosofie și Logică (și altele), fiind absolventă a Facultății de Istorie și Filosofie, pe care a-nceput-o în anul 1988, înainte de schimbarea de regim din decembrie 1989, când structura curriculei universitare era totalmente diferită de cea actuală.
Din 1993, când a absolvit facultatea, conform diplomei obținute și a foii matricole cu materiile studiate, la care a dat examene, ea a avut dreptul, la fel ca toți ceilalți colegi ai ei, să predea atât Istorie, cât și Filosofie și Logică. La fel a avut și dreptul să corecteze lucrări la materiile pe care le predă de 30 de ani. Fosta șefă a Inspectoratului a fost atrasă în capcană atunci când i s-a solicitat ajutorul pentru evaluare, preluând o parte din lucrările de examen la disciplina Logică, de la Bacalaureat, pentru a le corecta, știind că sunt probleme cu deficitul de profesori care fac parte din comisiile de examinare.
Respectase prevederile metodologiei
Metodologia prevede ca în cazul în care nu se găsesc suficienți profesori pentru a corecta lucrările, să se apeleze la cei din școlile gimnaziale, însă Logica nu se predă la gimnaziu, ci doar la liceu. Se mai poate apela la profesorii din județele învecinate, dar pentru că i s-a solicitat să preia o parte din munca de evaluare, inspectoarea a acceptat, fără a-și pune problema încălcării vreunei legi sau a metodologiei.
Practic, a acceptat să muncească în plus, pentru că era nevoie de profesor evaluator la Logică. În mass-media au apărut știri false despre lipsa calificării profesoarei, aceasta predând și disciplina Logică, de-a lungul carierei didactice. Mai mult, ca fost inspector șef la Dâmbovița, chiar actualul secretar de stat, Sorin Ion, i-a solicitat colaborarea, în 2018, pentru a corecta lucrările de examen de Bacalaureat la Filosofie, având acest drept.
La fel cum a avut dreptul să corecteze la Filosofie, avea dreptul să facă același lucru și la Logică, fiind absolventa unei facultăți în urma căreia a obținut multiple specializări, așa cum era înainte de reforma universitară produsă prin introducerea sistemului Bologna - deci îndeplinea condițiile din metodologie: profesorul evaluator trebuie să fie cadru didactic de specialitate, cu atribuții în examinarea și evaluarea lucrărilor scrise, în baza unor bareme de evaluare și notare. Cu toate acestea, demiterea a venit prin Ordin de Ministru, înainte de a se putea apăra în vreun fel inspectorul șef.
Bătălia s-ar duce pentru directori
Dar degeaba s-ar fi apărat și ar fi avut câștig de cauză, pentru că numirile politice se fac după bunul plac al celor de la conducerea ministerului de resort. Tocmai de aceea nici nu s-a vorbit prea mult în spațiul public despre problemele pe care le-au avut foștii șefi de inspectorate școlare, pentru că neocupând funcțiile prin concurs, nici nu aveau dreptul să le recâștige în instanța de judecată.
Fosta șefă a Inspectoratului Școlar Dâmbovița a făcut, totuși, plângere prealabilă pentru situația în care a fost pusă, pentru că i-a fost atacată nu doar imaginea construită în 35 de ani de profesie, ci chiar pregătirea universitară, pe care o poate dovedi oricând.
Surse din Educație spun că s-ar fi împărțit atribuțiile celor două noi structuri, astfel încât controlul politic să fie menținut pe toate direcțiile, dar să se poată împărți între partidele de la guvernare. Astfel, un partid ar putea prelua conducerea județeană a activităților de inspecție, controlând politic profesorii, iar alt partid ar putea prelua controlul asupra directorilor de școli. La nivelul comunităților mici, din mediul rural și din orașele mici, directorul de școală este foarte important mai ales în campaniile electorale și la alegeri, ceea ce ar putea deveni un nou motiv de luptă politică în teritoriu, mai ales acum, când ne pregătim de anul electoral 2024
Întâmplător sau nu, perioadele în care șefii inspectoratelor județene au ocupat funcțiile prin numire politică au coincis cu cele de alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, secțiile de vot fiind organizate în școli.
Ceea ce s-a întâmplat la nivel de inspectorate, în ultimii 12 ani, poate continua încă cel puțin 5 ani de-acum înainte, dacă se va rămâne la varianta numirilor politice și vor întârzia concursurile de ocupare a funcțiilor de conducere.
