Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expunerea lui Viktor Orban, ca punct central al Universității de Vară ajunse la ediția 32, încearcă să „vândă” într-o formă mai temperată poziția antieuropeană a guvernului pe care îl conduce de mulți ani, agățând-o de nevoia de adaptare la schimbarea liderilor globali care, implicit, ar lăsa spațiu și pentru reașezarea instituțiilor internaționale, ca efect al unor noi realități, cu spații politico-administrative în granițe mobile.
Viktor Orban a fost în centrul atenției manifestărilor de la Tușnad, unde, prin inteligența autorităților de la București, s-au evitat confruntările dorite de extremiști, cu efect manipulator. Expunerea liderului maghiar a încercat să justifice desprinderea tot mai accentuată a guvernului pe care îl conduce față de poziția europeană și a NATO în problemele stringente ale actualității. Viktor Orban a trecut în viteză peste situația grea din economia Ungariei, cu perturbarea gravă a pieței interne, devalorizarea monedei naționale și inflația care cocoșează puterea de cumpărarea populației, care dă năvală peste graniță, la cumpărături mai ieftine în România. El a dat asigurări auditoriului, conform traducerii textului difuzat de Agenția MTI, pe fluxul hirado.hu, că „astăzi Ungaria, poporul ungar și Guvernul ungar se luptă ca să putem reveni de pe această cale greșită pe traiectoria normală care ne va duce până în 2030”. În opinia sa, acest lucru „s-ar putea întâmpla în jurul lunii iulie 2024”.
Puțină Rusie, multă Chină
Conflictul din Ucraina este trecut în ceață și camuflat prin prezentarea într-o manieră proprie a luptei pentru hegemonie la nivel global. Așadar, relația strânsă cu Moscova nu trebuie explicată și nu devine un turnesol pentru Budapesta. Atașat interpretărilor de pe poziție didactică, Orban a sugerat că în competiția pentru „medaliile de aur” se nasc marile confruntări, așadar, ceea ce se petrece acum în Europa ar fi doar un mic exercițiu pentru ce va să vină. A apelat la citate din Napoleon pentru a justifica „trezirea” Chinei și a descris construcția europeană ca un eșec, care nu poate să intre în concurență cu SUA și structura asiatică ce dispune de resurse covârșitoare. Orban a comparat UE cu un campion de box îmbătrânit care își etalează centurile de campion, dar nu mai vrea să urce în ring. „Din toate acestea rezultă o izolare într-un ghetou economic, politic și cultural”- crede Orban. Pentru a apăra poziția dependentă a Ungariei față de investiții în energetica nucleară finanțate de Rusia, premierul maghiar a evidențiat că „Rusia nu poate fi deconectată de restul lumii”.
În acest tablou al lumii în mișcare, cu tranziție spre bipolarism, el pune Ungaria în așteptare, ca să fie pregătită pentru a fructifica ceasul marii schimbări. Asta este de fapt esența revizionismului maghiar care se bazează de peste un secol pe „noi ordini mondiale” pentru a „vindeca” rănile Trianonului. Nimic nou sub soare, doar nuanțele de adaptare la conjuncturile care permit, ca în anii 30-40, să se înfiripeze visul de a repune bornele graniței Ungariei pe culmile Carpaților.
Iredentismul strecurat printre rânduri
Viktor Orban a fost mai temperat față de alte „lecții” precedente difuzate la Tușnad. A căutat să nuanțeze prin ironie trimiterile pe care le-ar fi făcut dacă nu ar fi fost „cenzurat” de cerințele Ministerului român de Externe, care i-a dat un „îndreptar” de teme sensibile, pe care s-a străduit să-l respecte. Astfel a precizat că nu poate vorbi despre drepturile colective ale minorităților, dar „afirmă că ele există și ar trebui să le aibă maghiarii care trăiesc aici”. Deci a adoptat tactica „nu zic, dar spun”, aplicată în situații, „gri”. A adăugat că ocolește, conform indicației, să critice valorile occidentale - migrația, LGBTQ și războiul - dar „nu trebuie să le discreditezi, ele se discreditează singure”. Un pasaj care a înfierbântat comentatorii a fost cel referitor la remarca lui Orban privind interdicția de a vorbi despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România. El a speculat ambiguitatea cererii MAE și a spus că „probabil s-a referit la Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar nu am susținut niciodată că acestea ar fi fost unități teritoriale românești”. Nu a uitat să-l menționeze și pe președintele României, care dacă ar veni în Ungaria și ar ține un discurs, „noi nu-i vom impune ce poate să spună și despre ce”. Dialogul cu premierul Marcel Ciolacu, premergător „Școlii de vară”, a fost și el menționat cu „ciupitura” privitoare la instabilitatea guvernelor de la București - prin remarca statistic-sarcastică „al 20-lea omolog român în funcție”, care este „o nouă șansă, poate va ieși ceva bun pentru amândoi”.
Ce nu a putut să spună Orban au spus-o pe larg ceilalți „profesori” care l-au însoțit la Tușnad-Băi. Intervențiile acestora, aflate în „umbra șefului” și mai puțin puțin comentate, merită însă atenție.
Spațiul național virtual, pas spre „unificarea națională” a ungurilor
Viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjen a anunțat, așa cum relatează agenția oficială de presă ungară în fluxul de știri în limba română, că „se creează un spațiu național virtual, în care toți cetățenii ungari vor avea acces la întreaga presă din Ungaria și la rațiunea de stat”. Termenul de „rațiune de stat” nu este definit de viceprim-ministrul ungar. Politicianul a declarat, potrivit sursei citate, că acest spațiu național virtual va fi activat din 1 ianuarie 2024, fiind „partea virtuală a procesului de unificare națională, prin care se vor rezolva practic problemele legate de difuzarea sporturilor, culturii și vieții politice”. El a explicat că accesul la această platformă al fiecărui cetățean ungar este posibil printr-o simplă înregistrare, o adresă IP, o cetățenie digitală „care este într-adevăr forma de unificare națională în secolul 21”. „Fitilul” este discret strecurat atunci când reamintește auditoriului de la Tușnad că „în privința unificării naționale, extinderea transmisiunilor sportive și culturale dincolo de granițele Ungariei a fost întotdeauna o problemă, dat fiindcă i se opun Comisia Europeană și statele membre, mai ales STATELE SUCCESOARE (sublinierea noastră)”. Ungaria ocolește astfel, prin spațiul național virtual, cu ajutorul tehnologiei, o „legislație restrictivă”, după cum apreciază Semjen.
Ungaria a dat 1,1 milioane de cetățenii
Viceprim-ministrul Semjen a dat dimensiunea sprijinului financiar pentru realizarea a ceea ce numește „politica națională maghiară”. Reînființarea Consiliului Permanent Maghiar, care stabilește direcția politicii naționale și a celor 96 instituții de importanță națională, dirijează o finanțare totală de 407,17 milioane de euro. Au fost construite și renovate aproximativ 1.000 de grădinițe în afara granițelor Ungariei, iar în Bazinul Carpatic sunt în curs de construcție și renovare peste 3.000 de biserici. „Niciuna nu va deveni moschee sau centru comercial” a spus el, ca o aluzie la situația din Europa de Vest. În ceea ce privește „schimbarea de paradigmă în domeniul sprijinului economic” pentru „supraviețuirea comunității maghiare de peste hotare”, el a menționat că guvernul ungar sprijină 60.000 de aplicații, iar investițiile realizate se ridică la 1,11 miliarde euro. Deci dimensiunea programelor etalate se ridică la peste 1,5 miliarde euro.
Zsolt Nemeth vrea să împace capra cu varza
Zsolt Nemeth, președintele Comisiei de politică Externă a Parlamentului ungar, este scos de regimul Orban „la înaintare” atunci când trebuie să explice ceea ce este greu de explicat și imposibil de acceptat de partenerii europeni. La Tușnad-Băi, el și-a axat discursul pe ideea că ordinea mondială actuală „scârțâie serios” , iar noua ordine mondială a viitorului va fi influențată fundamental de modul în care comunitatea internațională se raportează la Rusia. El a prezentat, conform traducerii agenției maghiare de presă, „spațiul de manevră al diplomației ungare”. Ordinea mondială actuală bazată pe Carta ONU din 1945 „scârțâie serios”, explicând că „dacă Rusia este pedepsită, nu mai există ONU, iar dacă Rusia nu este pedepsită, atunci ONU dă cu piciorul propriului principiu”. Zsolt Nemeth a prezentat „ca un succes diplomatic fantastic că politica de sancțiuni afectează cât mai mai puțin țara, în timp ce Ungaria a votat zece pachete de sancțiuni”. Pe de altă parte, poziția duplicitară a Ungariei în relația UE-Rusia încearcă să fie „salvată” de Nemeth prin vorbe: „Faptul că cei de la Bruxelles încearcă să facă să pară că Ungaria ar fi apelat la dreptul său de veto este o altă poveste”. El nu uită să avertizeze grosier Kievul că „războiul nu poate fi acceptat drept scuză pentru a discrimina comunitățile etnice care trăiesc în Ucraina, iar Ucraina trebuie să știe că drumul său către Occident trece prin Europa Centrală”.
Atac direct la Bruxelles
Un atac dur la adresa UE a fost lansat Bence Tuzson, cel care va ocupa de la 1 august funcția de ministru al Justiției în guvernul ungar. El a declarat la Universitatea de Vară de la Tușnad-Băi că Uniunea Europeană se va destrăma dacă Bruxelles-ul va încerca să dicteze în domeniul legislației. Politicianul maghiar a subliniat că „UE vrea să-și impună voința asupra statelor naționale prin intermediul unei legislații ascunse, prin slăbirea conceptelor juridice și revendicând respectarea unor principii ale statului de drept care nu pot fi definite, vrea să impună legislația europeană împotriva celei naționale prin mijloace judiciare”.
