Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul său repară și o neconcordanță legată de o dublă incriminare a acestei fapte, deoarece legea în vigoare pedepsește și penal, dar și contravențional, o astfel de îndeletnicire, în același timp. Ei bine, deși proiectul a trecut de Senat în martie 2019, până în acest moment Camera Deputaților nu a reușit să-l voteze. Inițiativa a fost retrimisă de trei ori Comisiei pentru Apărare, în vederea remiterii a trei rapoarte suplimentare. Ultimul astfel de raport a ajuns la Plen cu o întârziere de trei ani. După care, deputații s-au codit, vreme de șase ședințe, să îl voteze.
Proiectul de lege care a avut parte de un asemenea tratament legislativ are indicativul PLX 151/2019 și a fost depus, la Senat, de către inițiatorul său, deputatul PSD Mihai Weber încă din legislatura trecută, mai exact din data de 15 noiembrie 2018. Inițiativa vizează modificarea legii nr 126/1995 privind regimul materialelor explozive, despre care Mihai Weber arată, în expunerea de motive, că este cadrul legal care reglementează activitățile referitoare la producerea, prepararea, transportul, deținerea, depozitarea și folosirea materialelor explozive de către agenții economici.
Deputatul în cauză susține că proiectul său vrea să armonizeze legea cu prevederile europene, transpuse prin HG 197/2016 privind stabilirea condițiilor cu privire la controlul explozivilor de uz civil, dar și prin HG 1102/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice.
Parlamentarul citat a identificat o dublă incriminare a efectuării operațiunilor cu materii explozive, fără drept, ca infracțiune, dar și ca și contravenție, situație care afectează și prevederile Codului penal, deoarece nerespectarea obligației de autorizare înaintea efectuării de operațiuni cu materiale explozive prevăzută de articolul 8 din Legea 196/1994 este sancționată atât ca infracțiune, cât și ca o contravenție.
Acces permisiv la astfel de produse
„Organizarea jocurilor de artificii cu materiale pirotehnice din categoria F2 este necesar a fi supusă avizării de către instituțiile abilitate, deoarece activitatea poate genera riscuri de incendii, vătămări corporale și distrugeri materiale, așa cum s-a întâmplat în cazul «Colectiv»”, mai susține Mihai Weber. Materialele pirotehnice din categoria F2 reprezintă petardele și articolele pirotehnice de divertisment, iar proiectul de lege în discuție propune redefinirea articolului referitor la infracțiunile stabilite și sancționate atât cu privire la formă, cât și cu privire la cuantumul pedepsei. Asta, deoarece „cazuistica ultimilor zece ani a demonstrat că, în perioada sărbătorilor de iarnă, rănirile rezultate din accidentele produse de articole pirotehnice au fost importante, în general, în mediul urban și sunt provocate de folosirea ilegală și necorespunzătoare a articolelor nedestinate publicului larg”.
Conform deputatului Mihai Weber, regimul permisiv al articolelor pirotehnice din categoria P1 (altele decât cele de divertisment, cum ar fi articolele pirotehnice de scenă) și posibilitatea achiziționării lor de către publicul larg au condus la accesul relativ ușor al minorilor la această categorie de produse, generând accidente.
Închisoare până la 5 ani și amenzi care ajung și la 7.500 de lei
Astfel, mărirea cuantumului pedepselor pentru operațiunile fără drept cu articole pirotehnice din categoriile nedestinate publicului larg este justificată, în opinia inițiatorului, și de posibilitatea folosirii acestora „în confecționarea de dispozitive explozive improvizate”. „Este de exemplificat aici atentatul terorist din Covasna, în care o persoană a încercat detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, confecționat din pulbere pirotehnică extrasă din articole pirotehnice folosind un dispozitiv de detonare de la distanță, cu ocazia parade organizate la Târgul Secuiesc în data de 1 decembrie 2015”, mai semnalează deputatul Mihai Weber.
Conform proiectului propus, persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deține și utiliza doar articole pirotehnice din categoria F1. Apoi, organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment, din categoriile F2, F3 și F4 este posibilă numai în cazul în care există acordul primarului și al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență.
„Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă orice operațiune cu articole pirotehnice din categoria F1 fără drept”, prevede proiectul de lege propus, în care se arată, de asemenea, că „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani orice operațiune cu articole pirotehnice destinate utilizării exclusive de către pirotehniști efectuată fără drept”. Amenzile pot ajunge și ele la 7.500 de lei.
„Alba-neagra” cu votul, la Camera Deputaților
Această lege a trecut de Senatul României în data de 18 martie 2019, cu 66 de voturi „pentru” la 10 „împotrivă” și 4 abțineri.
Apoi, în 20 martie 2019, legea a fost înaintată Camerei Deputaților, în calitate de for decizional. La 12 aprilie 2019, Comisia pentru apărare a înaintat raportul favorabil, cu 11 amendamente admise. Unul dintre aceste amendamente a fost depus chiar de către comisie, în sensul pedepsirii cu închisoarea de la 1 la 5 ani a procurării, preparării, deținerii, experimentării, transmiterii sub orice formă, depozitării, comercializării și folosirii de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept. În această formă, legea a fost transmisă Plenului Camerei Deputaților, pentru vot, în ședința din 16 iunie 2019.
În 25 iunie 2019, însă, legea a fost retrimisă comisiei, pentru emiterea unui raport suplimentar care ar fi trebuit să fie înaintat până la data de 4 septembrie 2019. Comisia a transmis raportul suplimentar abia la data de 7 octombrie 2019. Plenul a decis, însă, să o ia în discuție abia în 14 octombrie 2019. Apoi, la data de 28 octombrie 2019, a retrimis legea la comisie, pentru redactarea unui al doilea raport suplimentar. Acest raport a fost finalizat la data de 5 februarie 2020, intrând, din nou, la vot, în ședința din 24 februarie 2020.
Atunci, deputații au întors din nou proiectul la comisie, pentru emiterea unui al treilea raport suplimentar, cu termen de depunere 24 martie 2020. Raportul a ajuns la Plen în data de… 13 septembrie 2023. Nici după această întârziere de trei ani, Plenul nu a reușit să adopte proiectul. Legea a fost introdusă pe ordinea de zi de nu mai puțin de șase ori, în ședințele din 25-26 septembrie, 3-4 octombrie, 9 și 11 octombrie, 16 și 18 octombrie, 23-24 octombrie, după care pentru ședințele din 30 și 31 octombrie 2023.
