Biserica prăznuieşte in prima zi a anului pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, dar şi Tăierea imprejur a Domnului Iisus.
Biserica prăznuieşte in prima zi a anului pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, dar şi Tăierea imprejur a Domnului Iisus.
Despre personalitatea Sfântului Vasile, mare teolog al veacului al IV-lea, vorbeşte preotul Daniel-Ioan Matei, parohul bisericii Boboc-Gară, din judeţul Buzău. "Intre faptele bune, bineplăcute lui Dumnezeu, pentru care Sfăntul Vasile s-a numit «cel Mare» a fost şi aceea că se purta cu bunătate faţă de cei rătăciţi din calea adevărului şi se ruga pentru ei cu lacrimi. Născut din părinţi binecredincioşi şi de Dumnezeu cinstitori (Vasile şi Emilia), Sfăntul Vasile a avut ca patrie Pontul, ce se află in Capadocia. Părinţii săi iubitori de Dumnezeu au adus pe lume 10 fii (din care 9 au trăit) şi o fiică, Macrina. Dintre aceştia, cinci au devenit Sfinţi. De asemenea, părinţii lor Vasile şi Emilia sunt cinstiţi ca Sfinţi. A făcut studii in Cezareea Capadociei, Constantinopol şi Atena, fiind prieten bun cu Sfântul Grigorie de Nazianz, care spunea: «Cunoşteam numai două drumuri: unul care ducea la biserică, ... altul care ducea la şcolile publice ce ne invăţau ştiinţele». In anul 358, in Pont, alături de Mănăstirea de maici intemeiată de sora sa, Macrina, Sfăntul Vasile a pus piatra de temelie a primei mănăstiri de călugări, el insuşi fiind călugăr".
VASILIADA. "Mişcat de suferinţa celor bolnavi, el insuşi fiind din fire bolnăvicios, intemeiază in Cezareea instituţii de asistenţă socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor decăzute, şcoli tehnice, spital - chiar pentru leproşi - , instituţii cunoscute generic sub numele de Vasiliada. Astfel, a contribuit la imbunătăţirea situaţiei orfanilor, văduvelor, bolnavilor şi bătrănilor; a intervenit pentru unele persoane, in vederea aplicării corecte a legilor, pentru reducerea impozitelor preoţilor şi călugărilor şi ale bisericilor, care nu aveau o situaţie materială prea bună. Dintr-o scrisoare (nr. 155) rezultă că guvernatorul provinciei Scytia Minor (Dobrogea), originar din Capadocia, era rudă cu Sfăntul Vasile, care ii scria, rugăndu-l să trimită in patrie «osemintele martirilor, roade ale prigoanei care creează şi acum martiri Domnului». Ca urmare, guvernatorul a intervenit pentru trimiterea moaştelor Sfăntului Sava Gotul in Cezareea Capadociei", a incheiat Părintele Daniel Matei.
Sfăntul este şi autorul unei impresionante opere scrise: lucrări de dogmatică, ascetică, omilii şi cuvăntări, canoane, o Liturghie care ii poartă numele, precum şi un tratat către tineri. Nu trebuie să uităm că la 1 ianuarie prăznuim şi Tăierea imprejur a Domnului, amintind de mergerea la templu cu Pruncul Sfănt la opt zile de la naşterea Lui, tăierea imprejur, după legea iudaică, şi punerea numelui Iisus, aşa cum a spus ingerul Gavriil.
Despre personalitatea Sfântului Vasile, mare teolog al veacului al IV-lea, vorbeşte preotul Daniel-Ioan Matei, parohul bisericii Boboc-Gară, din judeţul Buzău. "Intre faptele bune, bineplăcute lui Dumnezeu, pentru care Sfăntul Vasile s-a numit «cel Mare» a fost şi aceea că se purta cu bunătate faţă de cei rătăciţi din calea adevărului şi se ruga pentru ei cu lacrimi. Născut din părinţi binecredincioşi şi de Dumnezeu cinstitori (Vasile şi Emilia), Sfăntul Vasile a avut ca patrie Pontul, ce se află in Capadocia. Părinţii săi iubitori de Dumnezeu au adus pe lume 10 fii (din care 9 au trăit) şi o fiică, Macrina. Dintre aceştia, cinci au devenit Sfinţi. De asemenea, părinţii lor Vasile şi Emilia sunt cinstiţi ca Sfinţi. A făcut studii in Cezareea Capadociei, Constantinopol şi Atena, fiind prieten bun cu Sfântul Grigorie de Nazianz, care spunea: «Cunoşteam numai două drumuri: unul care ducea la biserică, ... altul care ducea la şcolile publice ce ne invăţau ştiinţele». In anul 358, in Pont, alături de Mănăstirea de maici intemeiată de sora sa, Macrina, Sfăntul Vasile a pus piatra de temelie a primei mănăstiri de călugări, el insuşi fiind călugăr".
VASILIADA. "Mişcat de suferinţa celor bolnavi, el insuşi fiind din fire bolnăvicios, intemeiază in Cezareea instituţii de asistenţă socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor decăzute, şcoli tehnice, spital - chiar pentru leproşi - , instituţii cunoscute generic sub numele de Vasiliada. Astfel, a contribuit la imbunătăţirea situaţiei orfanilor, văduvelor, bolnavilor şi bătrănilor; a intervenit pentru unele persoane, in vederea aplicării corecte a legilor, pentru reducerea impozitelor preoţilor şi călugărilor şi ale bisericilor, care nu aveau o situaţie materială prea bună. Dintr-o scrisoare (nr. 155) rezultă că guvernatorul provinciei Scytia Minor (Dobrogea), originar din Capadocia, era rudă cu Sfăntul Vasile, care ii scria, rugăndu-l să trimită in patrie «osemintele martirilor, roade ale prigoanei care creează şi acum martiri Domnului». Ca urmare, guvernatorul a intervenit pentru trimiterea moaştelor Sfăntului Sava Gotul in Cezareea Capadociei", a incheiat Părintele Daniel Matei.
Sfăntul este şi autorul unei impresionante opere scrise: lucrări de dogmatică, ascetică, omilii şi cuvăntări, canoane, o Liturghie care ii poartă numele, precum şi un tratat către tineri. Nu trebuie să uităm că la 1 ianuarie prăznuim şi Tăierea imprejur a Domnului, amintind de mergerea la templu cu Pruncul Sfănt la opt zile de la naşterea Lui, tăierea imprejur, după legea iudaică, şi punerea numelui Iisus, aşa cum a spus ingerul Gavriil.
â— Tradiţii străvechi la innoirea timpului â— Bradul inceputurilor â— Poftiţi in trăsură, cuconiţe şi boieri! â— Balul de Anul Nou, ieri şi azi â— Cerurile se deschid â— Urăţii satului, scoşi la stradă â— Sărbători haiduceşti in Poiană â— Datini de Anul Nou
Â
Â
Citește pe Antena3.ro