Sindicaliștii ies în stradă ca să facă treaba Guvernului și a CSAT

Blocul Național Sindical (BNS) a făcut mai multe propuneri Guvernului, dar nu a primit niciun răspuns, în ultimele luni. Mâine, BNS organizează un amplu protest, în Piața Victoriei, cu marș spre Piața Constituției, pentru a obliga autoritățile statului să ia în considerare pachetele de măsuri propuse de confederație și să se apuce de treabă, împreună cu partenerii de dialog social. Sindicaliștii colaborează și cu patronatele, pentru a forța Executivul și CSAT să facă ceva pentru a scoate România din criză.

Circa 5.000 de sindicaliști membri BNS vor participa, mâine, la primul miting de protest de mari dimensiuni de după pandemie. Oamenii se vor strânge în Piața Victoriei, începând cu ora 11,00, apoi vor porni în marș spre Piața Constituției. În perioadele de criză economică, mai ales în 2009-2010, în România au fost organizate întotdeauna manifestații de stradă cu mii sau zeci de mii de participanți. Este posibil să intrăm din nou într-o astfel de perioadă de proteste, dar manifestația care va avea loc mâine este diferită de cele de până acum, pentru că sindicaliștii vor să lucreze împreună cu Executivul la găsirea soluțiilor și chiar aduc pachete de măsuri bazate pe studii, analize și calcule economice făcute de experți. „Vrem să determinăm guvernul să se așeze la masa tratativelor cu partenerii sociali. Vrem să constituim patru grupuri de lucru tematice, care să acționeze pe patru direcții obligatorii. Prima și cea mai importantă este securitatea energetică, apoi securitatea alimentară. A treia componentă este industria de apărare și aeronautică, mai ales acum, când România alocă 2,5% din PIB pentru apărare, iar banii se pot folosi pentru industria de armament și aeronautică din țară. A patra componentă este sprijinul pentru sectoarele economiei afectate de războiul din Ucraina”, a declarat, pentru Jurnalul, Dumitru Costin, președintele BNS.

Cine e vinovat pentru dezastrul energetic

Măsurile de sprijin pentru populație presupun alocarea a peste 8 miliarde de lei doar pe anul acesta, dacă se aplică noul act normativ care a intrat în vigoare de la 1 aprilie, dar BNS arată că modul în care s-a stabilit acordarea ajutoarelor pentru încălzire este fundamental greșit. În primul rând, vor primi ajutor toți consumatorii, pe baza consumului mic, în loc să primească cei care chiar sunt vulnerabili. BNS mai atrage atenția și asupra faptului că Romgaz nu a făcut nimic pentru a avea gaze din România. „Dacă liberalizarea pieței de gaze a trecut neobservată în 2020, pentru  că nu erau probleme, pentru că cei doi operatori economici din România, OMV și Romgaz extrăgeau gaze din țară, anul trecut s-au întâmplat două lucruri: Romgaz a oprit finalizarea unui proiect pentru extracția de gaze din Buzău și din Dâmbovița, dar și OMV și-a redus capacitatea de extragere. Nimeni nu i-a întrebat nimic. Era normal ca prețul să crească. Vrem să ne spună Guvernul cum va putea să rezolve problema gazelor până la finalul anului. Am scris un plan de măsuri pe energie, ca să ne putem pregăti pentru viitoarea toamnă și iarnă. Aceste teme sunt de CSAT”, mai spune Costin.

Cercetare de teren pentru agricultură

BNS a lucrat și un pachet de măsuri pentru regândirea politicilor agricole ale României, începând de la micul producător până la piață. De asemenea, se caută soluții și pentru a se asigura îngrășămintele pentru agricultură, la prețuri accesibile. „De asemenea, trebuie regândită politica de subvenții, pentru a vedea ce producție ar trebui să stimulăm, astfel încât să ajutăm agricultura. Subvențiile și măsurile de sprijin se pot da pentru sere, în loc de solarii, astfel încât să se optimizeze costurile. Ar trebui ajutați producătorii să facă și fabrici de ulei, dacă producem de trei ori mai multă floarea-soarelui decât procesăm, pentru că altfel noi exportăm subvenția”, mai explică liderul sindical. Experții BNS au făcut calcule și în legătură cu celelalte sectoare ale agriculturii și industriei de proesare, pentru eficientizarea producției, astfel încât Guvernului i se vor înainta pachetele de măsuri și i se vor pune la dispoziție echipe de experți ai sindicatelor, astfel încât să poată găsi împreună cele mai bune soluții. Membrii  BNS a făcut inclusiv cercetare de teren, au cules date din toate zonele țării și din toate sectoarele economiei, pentru a afla chiar de la cei implicați direct în procesul de producție care sunt nevoile lor reale.     

Pensia este rodul unui mecanism contributiv. Cerem să se facă o distincție clară între pensii și măsuri de ajutor social sau orice măsură de sprijin, fără a crește pensiile în mod artificial.

Dumitru Costin, președinte BNS

Au fost uitați, de la măsurile de sprijin, salariații din România. Avem două milioane de angajați cu salariul minim sau puțin peste acesta. Noi am propus reducerea impozitării pe venitul salarial. 

Dumitru Costin, președinte BNS

Legile greșite care nu ajută populația

România trebuia să adopte conceptul de „consumator vulnerabil” în anul 2009, dar până anul trecut, când s-a votat legea consumatorului vulnerabil, foarte mulți români săraci și-au scăzut consumul de energie sub 50 de kilowați pe lună, în funcție de care s-au făcut, ulterior, calculele pentru energie. dar aceștia sunt românii aflați în sărăcie energetică extremă. Cei care nu-și vor mai putea plăti facturile ar putea pleca din țară, dacă își permit să muncească, dar persoanele vulnerabile sunt exact bătrânii, copiii, șomerii și cei cu venituri foarte mici, care efectiv nu-și vor mai putea permite să se încălzească, mai ales dacă locuiesc în zone de deal, munte și podiș, unde temperaturile scăzute sunt până la șase luni pe an, iar casele săracilor nu au eficiența energetică a blocurilor din marile aglomerații urbane. Una dintre problemele pe care BNS vrea să le modifice în actuala legislație care a fost făcută prost este calculul în baza căruia se vor acorda ajutoare pentru populația vulnerabilă, astfel încât să-și permită toți românii să-și plătească facturile la gaze și electricitate. O altă lege pe care BNS vrea să o modifice este cea pentru acordarea sprijinului pentru copaniile afectate de războiul din Ucraina, deoarece indicatorii pe baza cărora se acordă ajutorul sunt greșiți. De asemenea, se repetă problema de la debutul pandemiei, privind plata șomajului tehnic. Tot BNS a intervenit și atunci, pentru a nu li se da banii oamenilor după trei luni, când reușește să le proceseze ANOFM, ci să se facă plata direct, de către angajator, acesta urmând să-și recupereze ulterior banii.