Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta a depus un nou proiect de lege, prin care vrea ca Parlamentul să decidă unirea României cu Republica Moldova, iar, ulterior, să notifice guvernul de la Chișinău, SUA, NATO, ONU și UE „pentru aducerea la îndeplinire” a acestei legi. Senatoarea își argumentează propunerea, în expunerea de motive, inclusiv pe un interviu acordat postului Antena 3 CNN de către de fostul director CIA, James Olson.
Proiectul de lege inițiat de Diana Șoșoacă a fost depus la Camera Deputaților în data de 30 mai 2023, Senatul fiind camera decizională. El se află în consultare publică până pe data de 22 iunie, inițiativa de act normativ în discuție cuprinde patru articole. Conform primului articol, „Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței CSCE de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice”. Potrivit celui de-al doilea articol, „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”. La al treilea articol, proiectul vizează că „Parlamentul României abilitează guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
În al patrulea și ultimul articol, proiectul prevede că „după adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial, vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, USA, NATO, ONU, UE, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.
Se invocă un interviu de la Antena 3 CNN
În expunerea de motive, Șoșoacă scrie că inițiativa „deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolșevici din trupul țării, cu concursul marilor puteri”. „Niciodată nu am fost la masa tratativelor, ci mereu am suportat deciziile altora. În contextul actual, când deja se preconizează negocieri pentru refacerea unor mari teritorii din interese economice și politice, România trebuie să își joace cartea inteligent, cu mult curaj și aplomb, alături de marile puteri”, mai scrie senatoarea.
Potrivit inițiatoarei, demersul deschide negocierile la masa „mai marilor lumii”, „pentru reîntregirea României mari, prin unirea cu Republica Moldova și a tuturor teritoriilor deținute ilegal de Ucraina, mai ales în virtutea Rezoluției Congresului American 148 din 28 iunie 1991, care menționa sprijinul pentru recuperarea Bucovinei de Nord”. „Statele Unite ale Americii dau undă verde pentru unirea României cu Republica Moldova. Unul dintre cei mai respectați oameni din serviciile de informații ne îndeamnă să facem pași concreți în această direcție. James Olson a condus divizia de contraspionaj din cadrul CIA și a descris în amănunt situația reală din Europa de Est. Într-un scurt interviu pentru Antena 3, Olson și-a expus argumentele pentru care Bucureștiul și Chișinăul ar trebui să-și unească forțele. În primul rând, prin revenirea la «Patria Mamă», Republica Moldova ar rezolva chestiunea amenințării din partea Federației Ruse, crede fostul șef al contraspionajului CIA”, susține Diana Șoșoacă.
Citește pe Antena3.ro
Unirea, la pachet cu anexarea unor teritorii din Ucraina
Mai departe, autoarea legii precizează, în documentul citat, că „în acest moment, forțele majoritare politice din România și majoritatea din Republica Moldova își doresc o astfel de unire”. „Ar trebui repetat același proces ca în 1918, astfel încât Parlamentul României să decidă unirea României cu Republica Moldova, ulterior Parlamentul Republicii Moldova să decidă unirea cu România. Este extrem de simplu, mai ales că avem susținerea marilor puteri. Să nu uităm că aproximativ un milion de cetățeni moldoveni au cetățenia română, 82,97% dintre cetățeni sunt de etnie română, iar limba oficială este limba română”, se mai arată în această expunere de motive.
De altfel, Șoșoacă este autoarea unui alt proiect de lege prin care vrea să legifereze anexarea unor teritorii din Ucraina. Această inițiativă legislativă este menționată și în încheierea expunerii de motive, prin aceea că „având în vedere inițiativa legislativă cu privire la denunțarea Tratatului cu Ucraina din 1997 și recuperarea teritoriilor deținute ilegal de Ucraina, aceste unificări pot fi negociate împreună, unirea putându-se realiza în același timp”.
Comisiile avizatoare desființează demersul, pe care îl cataloghează „nefondat și inoportun”
Consiliul Economic și Social, una dintre instituțiile avizatoare, a avizat negativ proiectul de lege, arătând că „propunerea este nefondată și inoportună”. În opinia CES, legea „încalcă prevederile instrumentelor internaționale pe care propunerea legislativă pretinde că se întemeiază. Cadrul juridic internațional, consimțit de statul român la nivelul UE și la nivel internațional, presupune esențialmente nu doar lipsa disputelor teritoriale cu statele vecine, dar și guvernarea relațiilor de frontieră pe căi pașnice, stabilite de comun acord. Legea propusă stipulează o «decizie» a unirii României cu Republica Moldova, în pofida inexistenței vreunui proces de abordare a unei eventuale posibile uniri, cu atât mai puțin a unei reciprocități în ceea ce privește un parcurs decizional de unire a celor două țări suverane”.
Tot aviz negativ a primit această lege și din partea Consiliului Legislativ, instituție care notează că primele două articole din proiectul de lege „nu au un caracter dispozitiv, ci unul declarativ, nefiind așadar întrunite dispozițiile legale privind normele de tehnică legislativă. Aceste prevederi nu se pot constitui în norme care să facă obiectul unui act normativ”.
Consiliul arată că, potrivit Constituției, „numai reprezentantul statului este cel care se poate angaja în sfera relațiilor externe statului, ca subiect de drept internațional public. Prin urmare, inițiativa declanșării unor negocieri pe plan internațional, în numele României, aparține exclusiv puterii executive și nu poate fi stabilită prin lege. Legea fundamentală nu cuprinde nicio măsură prin care Parlamentului să îi fie conferite competențe în stabilirea priorităților pe planul politicii externe. Parlamentul are, însă, ultimul cuvânt prin ratificarea tratatelor în numele României. (…) Prin urmare, norma propusă în articolul 3 nu poate fi reținută”.
