Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Documentul este din 1973, când situația din România era bine așezată, din punctul de vedere al autorităților comuniste. Nicolae Ceaușescu era în plină savurare a succesului - „atât pe plan intern cât și extern”, cum îi plăcea să spună - după gestul de a se opune invadării Cehoslovaciei, în 1968, și practic nu mai avea „dușmani naturali”, dacă nu îi socotim pe sovietici.
Contacte cu Occidentul, China și Orientul Mijlociu, el trebuia să facă față doar unor critici minore, față de ce „pățeau” liderii din țările surori și prietene din Blocul Estic.
Orice perturbare avea însă potențial de a răsturna acest echilibru precar al imaginii sale externe. Dacă în politica mare se ridica vreo voce destul de puternică pentru a se face auzită și destul de influentă pentru a îi fi luate cuvintele în considerare, spoiala de „disident antisovietic” dispărea imediat și rămânea fotografia hâdă a realității, un dictator comunist cu accese de independență!
De la plecarea în exil, Regele Mihai era considerat un personaj cu potențial de a deveni o voce puternică. Permanent, până în 1990, Securitatea l-a monitorizat, i-a „penetrat” anturajul cu informatori, a încercat să îi pună piedici în orice activitate (inclusiv atunci când fiicele sale își căutau locuri de muncă) intuind foarte bine faptul că el rămăsese în mintea românilor drept imaginea principală a lucrurilor bune de dinainte de venirea rușilor.
În 1973, problema identificată de Securitate era cu adevărat gravă: dintr-un personaj izolat, ascuns printre motoarele pe care le repara, Regele Mihai reintra pe ușa din față a uneia dintre cele mai influente case conducătoare din lume, Casa Regală Britanică.
Ce ne facem, fetelor!
Aveți ocazia să citiți întregul document, dar câteva mențiuni sunt necesare.
Citește pe Antena3.ro
E ușor să citești un document de arhivă al unui serviciu secret și, cunoscând prin prisma anilor evoluția evenimentelor, să spui „ce prostie!”
Simpla lectură a introducerii planului de măsuri întocmit ofițerul de Securitate te face să exclami de câteva ori „ce prostie!”. Prințul Charles urma să devină Rege al Marii Britanii în 1977! Se căsătorea cu Prințesa Elena, una dintre fiicele Regelui Mihai! Regina Elisabeta a II-a și Prințul Consort Philip și-au dat acordul și logodna urma să aibă loc în scurt timp, chiar în 1973!
În acea perioadă, cu mult înainte de a fi atins de praful de stele răspândit de Lady Di, Charles Prinț de Walles era unul dintre cei mai doriți burlaci din lume. La acea dată își servea patria în Marina Militară și știrile despre aventurile lui făceau deliciul întregii lumi. Bogat, cu un viitor strălucit, stabilit în Constituția unei mari puteri, luptător, nici nu mai conta restul!
Pentru Securitate era important pentru că Prințul era exact genul de personaj care l-ar fi adus pe Regele Mihai în lumina reflectoarelor.
Până atunci, așa cum reiese și din document, fostul suveran se limita la două mesaje pe an, de Anul Nou și de 10 Mai, fosta zi națională, dar asocierea cu viitorul rege îl transforma într-un personaj de temut!
Planul de măsuri dispus în cadrul Operațiunii „Coroana” trădează un lucru dureros, Regele Mihai era înconjurat de surse de informații și de posibili agenți de influență ai regimului de la București. În două operațiuni menite să îndulcească imaginea Republicii Socialiste își puneau serios problema să îl influențeze pozitiv pentru a ajuta, evident „în orb”, la realizarea obiectivelor.
„Grosul” măsurilor erau legate de stabilirea dacă informația era reală și de evaluarea gradului de pericol sau, dimpotrivă, gradul de oportunitate al logodnei princiare.
Cred că nu își puneau problema că puteau influența mersul lucrurilor, deși nu era exclus, considerând accesul la canale de comunicare.
„Lectorii” cu diverse indicative pe care îi vedeți în planul de măsuri erau rezidențele de spionaj din diverse ambasade, Anglia, Elveția, Franța, iar „Dincă”, „Richard” sau „Gogu” erau ofițeri acoperiți, a căror identitate reală nu trebuia să fie aflată nici măcar de colegii lor implicați în dosarul „Coroana”.
O întreagă rețea internațională era pusă la treabă în februarie 1973 și avea trei luni pentru a documenta relația Prințului Charles cu Prințesa… Eh, aici e o problemă, care era prințesa?
Prințesă să fie!
În 1973, când prințul avea 25 de ani, Securitatea îl dădea drept logodnic al Principesei Elena, cea de-a doua fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana. Pe lângă legăturile de sânge care mergeau până la Regina Maria, cuplul regal românesc era legat și sentimental de Casa Britanică. Ana și Mihai se cunoscuseră în 1947, la nunta Reginei Elisabeta și a urmat o viață în care au stat alături la mult greu și prea puțin bine.
Dar Elena era prințesa după care trebuiau să umble spionii români? În 1974, presa internațională scria: „Puțini sunt cei care îşi pot da seama că există un nou zvon referitor la o altă «posibilă » mireasă - încă una - pentru Prințul Charles al Angliei. Dar noi, fideli cronicilor zilei, consemnăm că, în ultimul timp, s-a pomenit numele unei prințese regale asociat, în mod romantic, celui al viitorului rege al Angliei: acest nume a fost cel al Margaretei de România, 25 de ani, fiica exilatului Rege Mihai şi a soției sale, Regina Ana, născută Prințesă de Bourbon- Parma”. Ca și în raportul serviciului secret românesc, și în ziare se spune că Regina și Prințul își dăduseră acordul pentru logodnă. Atât Margareta, actual Custode al Coroanei României, cât și sora sa, Elena, erau în acea perioadă în Anglia.
Se înșelase Securitatea sau reporterii aveau informații eronate? Avea fiecare dreptatea sa, realitatea din 1973 fiind diferită de cea din 1974? Istoria e o înșiruire de fapte diverse, despre unele aflând peste ani că au fost importante, altele adunând praful inutilității. Logodna cu o româncă a rămas un fapt divers.
Realitatea crudă este că Regele Mihai a rămas cu mesajele anuale, ascultate cu greu în țară, la radiourile lumii libere bruiate, iar câțiva ani mai târziu, în 1978, Elena și Nicolae Ceaușescu se plimbau cu Regina și Prințul Consort în caleașcă!
Anturajul regelui, înțesat de „lectorate” - turnători
Iată dosarul prin care obiectivul „Leon”, „Rex” sau „Străinul”, numele de cod al Regelui Mihai, urma să fie monitorizat îndeaproape și „influențat pozitiv”, cu accent pe logodna fiicei acestuia cu Prințul Charles.
Strict secret.
Plan de măsuri
Privește: Acțiunea Coroana
În prezent, Mihai de Hohenzollern își are activitatea în Elveția, la Geneva, unde duce o viață în general izolată, având o atitudine rezervată față de vârfurile emigrației române.
Activitatea sa politică se rezumă la mesajele pe care le transmite cu prilejul anului nou și a zilei de 10 mai, care sunt preluate de publicațiile emigrației.
Potrivit unor date recente, una dintre fiicele lui Mihai de Hohenzollern, Elena, se va căsători cu Charles, prințul moștenitor al Angliei, logodna urmând să aibă loc în cursul acestui an. Regina Elisabeta a Angliei și prințul Filip și-ar fi dat consimțământul în acest sens, iar după toate probabilitățile, venirea la tronul Marii Britanii a lui Charles ar urma să aibă loc în anul 1977.
În vederea cunoașterii situației actuale a lui Mihai de Hohenzollern, cât și a studierii posibilităților de folosire a lui în acțiuni ca „FORTUNA”, „ADEVĂRUL” și altele, se va acționa după cum urmează:
1. Vor fi luate măsuri prin lectoratele „VÎNĂTORI” și „SLĂNIC” pentru studierea situației actuale a lui Mihai de Hohenzollern, a anturajului său, a persoanelor aflate în serviciu la el și a elementelor din cadrul emigrației cu care ține contactele. Termen: 15.IV.1973. Răspunde: „DOLJANU” și „DINCĂ”.
2. Va fi contactat IONEL STÎRCEA MOCSONY, fost mareșal al Curții, în vederea obținerii de informații cu privire la activitatea actuală a fostului rege. Termen: 30.IV.1973. Răspunde: „DOLJANU”.
3. Vor fi luate măsuri pentru contactarea lui „GOGU”, element care se află în legătură cu Mihai de Hohenzollern și care și-a exprimat dorința de a iniția afaceri comerciale cu țara noastră, în vederea obținerii de noi date cu privirea la poziția acestuia față de țară, acțiunile politice pe care urmează să le întreprindă, în ce măsură va putea fi folosit în acțiunile „FORTUNA”, „ADEVĂRUL” și altele. Termen: 30.V.1973. Răspunde: „DOLJANU”.
4. Identificarea elementelor din cadrul „Asociației românilor ortodocși” și a „Asociației elvețienilor originari din România” care au relații cu familia sau persoane din anturajul lui Mihai de Hohenzollern, în vederea studierii posibilității folosirii lor în această acțiune. Termen: 30.III.1973. Răspunde: „DOLJANU” și „DINCĂ”.
5. Folosirea posibilităților de care dispune lectorul „CORABIA” pentru contactarea fostului general PETRU LAZĂR, aghiotantul lui Mihai de Hohenzollern, în vederea obținerii de informații cu privire la situația acestuia, cât și a se studia posibilitățile de a-l influența pozitiv, de a-l determina să ia poziție în problema „FORTUNA” și „ADEVĂRUL”. De asemenea, prin lectoratul „CORABIA” se vor lua măsuri pentru cunoașterea evoluției proiectului de căsătorie a fiicei lui Mihai cu prințul moștenitor al Angliei, folosind sursele „RICHARD”, „PETRESCU” și altele. Termen: 30.IV.1973. Răspunde cpt. Bădică Vasile.
6. Studierea posibilităților de care dispun sucursalele „PREDEAL”, „BUȘTENI”, „SIMERIA”, „DRĂGĂȘANI” și „ORĂȘTIE” pentru a contacta pe Mihai de Hohenzollern, elemente din anturajul său, în vederea organizării de acțiuni de influențare pozitivă a acestuia. Termen: 30.V.1973. Răspunde cpt. Bădică Vasile.
7. După o perioadă de trei luni, acțiunea va fi analizată pentru a stabili noi măsuri care să ducă la impulsionarea muncii în acest sens. Răspunde: lt. col. Negulescu Mircea.
Material realizat în colaborare cu Evenimentul Istoric, de Alice Barbu și Alecu Racoviceanu
