x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Surori vitrege peste un munte de interese

0
Autor: Ionela Gavriliu 20 Aug 2008 - 00:00
Surori vitrege peste un munte de interese


"PERLA VRANCEI" ● Reţeta dezastrului: apă potabilă lipsă, aer şi fraieri
Două staţiunii din munţii pe care odinioară Ştefan cel Mare i-a împărţit fiilor Vrîncioaiei pentru vitejia lor au avut destine diferite. La Soveja, cunoscută în epoca ei de aur drept "perla Vrancei", nu vezi ţipenie de om, iar noaptea numai urletul cîinilor şi manelele vreunui paznic beat mai sparg liniştea muntelui. La 15 kilometri, Lepşa freamătă de bunăstare şi turişti. 



"PERLA VRANCEI" ● Reţeta dezastrului: apă potabilă lipsă, aer şi fraieri
Două staţiunii din munţii pe care odinioară Ştefan cel Mare i-a împărţit fiilor Vrîncioaiei pentru vitejia lor au avut destine diferite. La Soveja, cunoscută în epoca ei de aur drept "perla Vrancei", nu vezi ţipenie de om, iar noaptea numai urletul cîinilor şi manelele vreunui paznic beat mai sparg liniştea muntelui. La 15 kilometri, Lepşa freamătă de bunăstare şi turişti.  

Înainte şi după. Sînt erele între care s-a desfăşurat viaţa staţiunii Soveja. "Înainte", dacă te îmbolnăveai de o boală de nervi sau de silicoză, statul te trimitea la tratament în staţiunea ce se poate lăuda cu cel mai ozonat aer din Europa. În Hotelul "Mioriţa" sau "Zboina" te cazai printre brazi şi te bucurai de liniştea pădurii. Astăzi, la Soveja ai toate şansele să te îmbolnăveşti de nervi văzînd paragina în care a căzut "perla Vrancei". La 15 kilometri peste deal, profitînd de vadul staţiunii îmbătrînite, a înflorit o altă staţiune, care pînă acum 20 de ani nu era cunoscută decît pentru păstrăvăria ei.

DRUMUL SPRE NICĂIERI.
Singurul avantaj pe care Soveja îl mai are faţă de Lepşa este drumul. După ce le-a mîncat sufletul autorităţilor locale care nu-l puteau cîrpi de niciunde, primarul s-a hotărît să facă lobby la Capitală, iar Claudiu Săftoiu, sensibil la frumuseţea Vrancei, a făcut lobby mai departe, pentru ca drumul ce leagă oraşul Panciu de Soveja să fie ca în palmă. Drept mulţumire, Primăria i-a "recomandat" acestuia o fîşie de teren ca să se bucure de peisajele sovejene. "Ar fi trebuit să-i donăm pămîntul, chiar să-i facem o statuie", nu se dă îndărăt de la a-şi arăta recunoştinţa referentul agricol al Sovejei, Nicuşor Roşu. Ce folos că acum drumul e bun dacă la căpătul lui găseşti hoteluri cu mochetele mucegăite, fără apă potabilă?

De la Soveja nu mai poţi ajunge la Lepşa pe drumul scurt de 15 kilometri peste munte. Ca să străbaţi, măcar din curiozitate, drumul dintre cele două localităţi trebuie să te întorci la Panciu şi să parcurgi în jur de 100 de kilometri. Ca să nu se strice maşinile scumpe ce se îndreaptă de cîţiva ani buni spre Lepşa, momentan se munceşte frenetic pe ambele sensuri de mers. Porţiunile de drum dificile nu împiedică totuşi şi turiştii să meargă la sora mai bogată a Sovejei.

MĂRGĂRITAR LA PORCI. Pustiul care domneşte acum la Soveja are mai multe cauze. Şi reprezentanţii Primăriei, şi cei ai SIND România care administrează clădirile din caricatura de staţiune spun că lipsa apei potabile e principalul motiv al dezastrului. "Prin faptul că acum nu există canalizare şi apă potabilă acolo, Soveja ar deveni o bombă ecologică dacă ar funcţiona hotelurile pentru turişti", spune referentul pe probleme de mediu de la Primărie. Cu toate acestea, reprezentanţii Primăriei sfidează realitatea moartă de pe teren şi spun că "brandul Soveja" e doar în adormire, că va fi reabilitat, că există fonduri de mediu şi în două luni se va da drumul unei staţii de epurare. Pe de altă parte, viceprimarul Sovejei spune că e imposibil ca Primăria să poată face ceva pentru salvarea "perlei", pentru că terenul staţiunii aparţine Consiliului Judeţean, iar clădirile sînt administrate de sindicate. SIND România spune că de edilii locali depinde alimentarea cu apă şi că de trei ani ei n-au putut face nimic. "Am încercat noi ceva cu o sursă de apă, dar am discutat cu cei de la Direcţia de Sănătate Publică şi ne-au spus că nu ne pot da avizele de funcţionare dacă treaba nu e făcută ca lumea. Am încercat şi un parteneriat public-privat, dar, momentan, e la nivel de discuţii", a declarat şefa serviciului comercial SIND România, Maria Vlăsceanu.

STAŢIUNEA-FANTOMĂ. La faţa locului, vizitatorul se minunează de cît de eficient se poate distruge o staţiune într-un timp-record. După ce treci de sate, căci Soveja e alcătuită din două localităţi, Dragosloveni şi Rucăreni, dai peste o pădure de brazi. Din loc în loc vezi nişte căbănuţe, pitite printre copaci. Întrebăm un creştin cu o coasă pe umăr cît mai avem pînă intrăm în staţiune. "Păi asta e!", rîde de uimirea noastră. Bănci goale pe aleea principală, leagăne pustii, lacăte puse pe toate hotelurile. Hotelul "Mioriţa", care forfotea de turişti, îşi arată faţada de lemn mutilată de săteni, "Zboina" nu se simte nici ea prea bine, o cabană cochetă în care un suflet rătăcit prin staţiune ne-a spus că Ceauşescu obişnuia să vină, e la pămînt, clubul a ruginit şi s-au pus pînze de păianjen pe la geamuri. Mausoleul Soveja e închis, deşi, conform programului, ar trebui să nu fie.

Speri ca măcar indicatorul care te îndreaptă spre Pensiunea "Perla Vrancei", ce are teren de fotbal, piscină etc., să găseşti ceva de mîncare. La uriaşa clădire se munceşte de zor, nici vorbă să fie deschisă încă. La motelul unde doar se bea şi se fumează te gîndeşti de două ori dacă să rămîi, pentru că atmosfera e destul de dubioasă. La cabana "Rustic" dăm de proprietar, dar nici el nu ne poate ajuta decît cu o toaletă cît o debara la etajul doi al clădirii, în capătul coridorului, ca dintr-un film horror.

LA CURĂ DE NERVI. Cînd am auzit glasuri în marginea staţiunii, am năvălit ca însetatul la rîu. Două familii din Focşani petreceau un week-end relaxant în ceea ce a fost cîndva staţiunea Soveja. "Am venit acum două zile şi am plîns", ne mărturiseşte un bărbat mustăcios, cu lanţ de aur şi cruce la gît, care nu a vrut să-şi dea numele. Soţia îl completează şi spune că de-aia se cheamă staţiune, de la verbul "a sta". "Vin de la 18 ani aici şi nu pot să compar. Azi vilele sindicatelor s-au topit, s-au dărîmat, noapte ţi-e şi frică aici, că nu e nici o luminiţă. Explicaţi-mi dumneavoastră de ce Lepşa înfloreşte dincolo şi de ce moare asta aici?", vorbeşte ca de un om ce-şi dă duhul vrînceanul.

EXISTĂ O EXPLICAŢIE. Pentru a explica proporţiile calamităţii de la Soveja, autorităţile locale s-au înarmat şi cu alte argumente în afara lipsei apei potabile şi conflictului dintre cei care o administrează. Ba că Soveja e o comunitate închisă, conservatoare şi cea mai îmbătrînită din judeţ, ba că după Revoluţie culoarea politică a primarilor a fost pe dos faţă de cea de la judeţ. Mai mult, cu toţii privesc cu jind la înflorirea Lepşei, unde, spun ei, sînt interese mari la mijloc şi localitatea e promovată artificial, că nu poate sta alături de frumuseţile şi de calităţile curative ale Sovejei.

Concurenţa

La Lepşa nu treci doar un munte, treci deja în altă lume. După atmosfera adormită undeva la începutul anilor ’90 sau în epoca de piatră, te trezeşti în capitalism sălbatic. Chiar de la intrare ofertele de pensiuni se îngrămădesc pe stîlpii de electricitate. În localitatea cunoscută pentru Păstrăvăria ei, anul acesta a fost un sezon prost şi turistul o va găsi închisă. Aici poţi vizita cascada Putna, Rezervaţia Tişiţa. Vilele au devenit loc comun, de te întrebi dacă aici au fost vreodată localnici. "Avem oameni care şi-au făcut vile la noi din Focşani, Constanţa, Galaţi, Tulcea", spune o bătrînă din faţa unei case rămase nearătoase. Localnicii, dacă s-au văzut năpădiţi de venetici, s-au adaptat şi ei: unii cazează fără să aibă aprobări, la preţuri de dumping pentru vilele frumoase. "Ne descurcăm cum putem. Unii lucrează la drumul care se repară acum, alţii mai cazează. Nu prea avem noi loc de cei mari, că ei oferă mai multe şi turiştii îi preferă, dar ne mai pică şi nouă cîte ceva", ne lămureşte o altă femeie din sat. Turismul înfloritor a venit cu o injecţie masivă de capital, dar şi cu cîteva neajunsuri la Lepşa. Unii spun că noaptea nu e recomandat să ieşi pe străzile Lepşei, că mai dai peste vreunul beat şi o poţi lua pe cocoaşă. Plus gălăgia de fiecare noapte de la numeroasele petreceri ce se iscă în jurul grătarelor.
La Lepşa au apărut şi vînzători de suveniruri. Kitschoase, ce-i drept, dar totuşi suveniruri. Vînzătorul mărturiseşte că în lunile iulie-august merge treaba mai bine, că atunci vin turişti de peste tot: Bucureşti, Constanţa, Braşov, chiar Galaţi, Brăila. De Soveja se vorbeşte ca de o rudă bolnavă, care nu mai are ce aştepta de la viaţă. "Şi-a trăit traiul, şi-a mîncat mălaiul".

Nu rataţi!
Ascultaţi "Ciulinii Bărăganului" azi, la ora 17:30, la Radio România Actualităţi.

Citeşte mai multe despre:   special,   două,   drumul,   lepsa,   soveja,   lep

 



Mai multe titluri din categorie

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului
Galerie Foto De vreo zece ani stă Bolintinul Vale sub amenințarea șișului cocalarilor. Țiganii au apărut prin 2013, fugiți de la Răcari-Dâmbovița, după ce crăpaseră unuia capul cu toporul. Legenda urbei zice cum cocalarii au ajuns la Bolintin după o înțelegere cu fostul primar: edilul le face intrarea în periferia așezării, ei dau voturi la alegerile locale. Încă de la descălecare au început cu găinăriile prin mahala, iar, în timp, au evoluat până la perceperea de taxe de protecție. Degeaba a scris actualul primar la “Interne”, să se plângă că  oamenii din oraș rămân fără garduri, găini sau mașini. Răspunsul a fost sec: e pandemie.

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare
Galerie Foto Primăria condusă de liderul liberalilor bucureșteni, Ciprian Ciucu, le-a pus gând rău proprietarilor de mașini care parchează sau staționează neregulamentar pe raza sectorului 6.

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”
Galerie Foto În 1863, împreună cu Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, filogermanul Iacob „Jacques” Negruzzi (1842-1932) înființa la Iași societatea culturală „Junimea” și revista acesteia „Convorbiri literare”, pe care o va conduce neîntrerupt vreme de 28 de ani (1867-1895).

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”
Galerie Foto Planurile USR cu privire la consultanța pentru implementarea PNRR par să fi fost făcute chiar de pe vremea când formațiunea se afla încă la Guvernare.

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020
Galerie Foto Conform Autorității Electorale Permanente, Uniunea Salvați România și Partidul Național Liberal au încălcat mai multe articole din legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în anul alegerilor 2020, când au avut loc, consecutiv, scrutinul pentru locale și cel pentru parlamentare.

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale
Galerie Foto În ultimele trei zile ale anului trecut, pe 29, 30 și 31 decembrie 2021, Compania Națională de Investiții, celebră încă de pe vremea Guvernului Boc, dar mai ales din mandatul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării și Turismului, pentru proiectele de investiții făcute la acel moment, a contractat pe bandă rulantă lucrări de proiectare, construcție și amenajare a 15 săli de sport școlare, în mai multe sate și câteva orașe, a șase cămine culturale, a unui bazin de înot olimpic și a unui cămin studențesc.

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România
Galerie Foto Pe 9 ianuarie 1900 s-a născut, la Saint-Avold, Lorena, în sânul unei familii franco-bavareze care a întemeiat o dinastie culturală românească, Henriette Yvonne Stahl.

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor
Galerie Foto De la începutul pandemiei s-a vorbit despre mai multe tratamente care au dat rezultate excepționale în mai multe țări, inclusiv în România.

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani
Galerie Foto Legea adoptată, la finalul anului trecut, de către Parlamentul României, prin care s-a aprobat celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului Cioloș, din 2016, care introducea SRI pe lista organelor speciale de cercetare penală, cu atribuții în executarea mandatelor de supraveghere tehnică, urmează să fie analizată, la finalul acestei luni, de către Curtea Constituțională.

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?
Galerie Foto Consiliul Legislativ face zob, din punct de vedere juridic și constituțional, măsurile impuse în ultima Hotărâre de Guvern, privind prelungirea stării de alertă în România, începând cu data de 8 ianuarie, în special în ceea ce privește obligativitatea purtării măștilor de protecție de tip medical sau FFP2, dar și a condiționării accesului în anumite spații sau la anumite evenimente, de prezentarea unor dovezi privind situația de sănătate a persoanelor, de dovedirea administrării schemei de vaccinare sau de prezentarea unui test.
Serviciul de email marketing furnizat de