Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Datele statistice publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că în primele 11 luni ale anului trecut au fost radiate 74.806 firme, o cifră în ușoară creștere comparativ cu perioada similară a anului trecut (+0,53%). De asemenea, șomajul a urcat la 6%, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut, iar creșterea salariilor nete a încetinit la 7%, ceea ce indică o moderare a dinamicii cererii. Datoria publică a continuat să crească, dependența de fluxuri de finanțare a devenit tot mai mare, iar inflația a rămas foarte mare. Toate aceste date creionează un tablou macroeconomic fragil, în care riscurile persistă. Economia românească pare că atârnă de un fir de ață, cu afaceri tot mai vulnerabile. Pe fondul efectelor inflației, al creșterii taxelor, al accentuării blocajului financiar, lipsei de finanțare și în absența unor planuri de business predictibile, multe dintre companii se cufundă tot mai adânc în dificultăți financiare, avertizau recent analiștii de la Sierra Quadrant. Cu toate acestea, autoritățile locale continuă să risipească bani pe achiziții și proiecte care nu sunt necesare în această perioadă de austeritate.
Numărul companiilor cu probleme este în creștere
Un sondaj realizat de Sierra Quadrant arăta că la sfârșitul anului trecut 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor. Durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile. Numărul firmelor care au generat incidente de plată a crescut constant în toamna anului 2025, ajungând la 2.082 de companii în luna noiembrie, față de 2.037 în octombrie și 2.151 în septembrie. Comparativ cu începutul anului (ianuarie 2025), când se înregistrau 1.676 de firme cu incidente, creșterea este semnificativă, de aproximativ 24%. Mai mult, numărul persoanelor aflate în interdicție bancară a ajuns la 26 în noiembrie, un nivel ridicat comparativ cu media anului (ex: 11 în luna mai). „Datele din ultimele două luni raportate ale anului 2025 (octombrie și noiembrie) arată o degradare accelerată a disciplinei financiare care riscă să se extindă și în primele luni din 2026”, spun experții de la Sierra Quadrant.
Datoria publică a continuat să crească
Datoria publică a României a continuat să crească, așa cum era de așteptat, ajungând la 58,9% din PIB în trimestrul trei din 2025, în timp ce o parte a sectorului privat și-a redus gradul de îndatorare. În acest context, reziliența macroeconomică depinde tot mai mult de evoluția necesarului de finanțare al statului și de predictibilitatea cadrului fiscal, arată Raportul Macro Risks publicat de Consilium Policy Advisors Group (CPAG). Deficitul bugetar ridicat și deficitul extern ridicat (importuri mai mari decât exporturile) sunt încă deficiențele structurale, ceea ce face ca echilibrul macroeconomic să fie dependent de fluxuri de finanțare.
Totuși, măsurile fiscale luate de Guvern par să înceapă să dea rezultate. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung au ajuns la aproximativ 6,8%, fiind în scădere față de acum un an, dar necesarul mai ridicat de finanțare a dus la o creștere a costurilor cu dobânzile în bugetul de stat.
Persistența inflației anuale în jurul valorii de 10% este determinată în principal de majorarea TVA și a accizelor, precum și de liberalizarea prețurilor la energia electrică. Creșterea creditării rămâne sub nivelul inflației, iar utilizarea mai ridicată a euro în depozite și credite sugerează o sensibilitate mai mare la riscul valutar.
Cât ne costă inflația ridicată și spațiu fiscal restrâns
Țările cu dezechilibre structurale mai reduse și politici macroeconomice mai solide sunt așteptate să înregistreze performanțe superioare, în timp ce economiile caracterizate de inflație ridicată și un spațiu fiscal restrâns, precum România, vor rămâne vulnerabile în fața riscurilor economice și financiare. Astfel, poziția fiscală fragilă și dezechilibrele externe persistente sporesc sensibilitatea economiei românești la șocuri de încredere, arată o analiză realizată de Allianz Research, care subliniază că, într-un scenariu de deteriorare rapidă a contextului geopolitic global, economiile cu deficite ridicate și dependență de finanțarea externă sunt primele afectate de creșterea costurilor de împrumut și de retragerile de capital.
„Polonia și Cehia continuă să se poziționeze peste media regională, beneficiind de investiții publice și private mai consistente, de o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și de un cadru macroeconomic mult mai echilibrat. În contrast, economii precum România și Ungaria înregistrează o redresare mai lentă, afectată de inflație ridicată, dezechilibre macroeconomice persistente și un climat investițional fragil”.
Analiza Allianz Research
România este extrem de vulnerabilă
Pentru România, acest risc este accentuat de menținerea randamentelor obligațiunilor guvernamentale peste nivelurile pre-pandemie și de corecția incompletă a deficitului de cont curent. Potrivit analiștilor, Polonia ar putea iniția reduceri ale ratelor dobânzilor în cursul anului 2026, în timp ce Ungaria ar putea relaxa politica monetară într-un ritm mai rapid decât anticipează piețele, pe fondul unei temperări mai clare a inflației. În România însă, persistența inflației și dezechilibrele externe limitează considerabil spațiul de manevră al băncii centrale. Într-un context marcat de volatilitate pe piețele energetice și valutare, orice relaxare a politicii monetare va fi probabil graduală și condiționată de o îmbunătățire mai clară a indicatorilor macroeconomici.
În noiembrie 2025, au fost consemnate 6.320 de radieri de firme, cele mai multe în București (1.194) și în județele Cluj (326), Ilfov (269), Constanța (257), Iași (251) și Timiș (250).
Sectorul IMM-urilor, cel mai afectat
Măsurile guvernamentale din cadrul Pachetelori 1 și 2 au mărit fiscalitatea și costurile pentru mediul de afaceri, impactul fiind resimțit în toată economia românească. Datele confederației patronale IMM România arată că 80% dintre întreprinderi declară că au fost afectate de aceste măsuri, la care se adaugă creșterea prețului energiei electrice cu 60,91% în decembrie 2025 față de decembrie 2024 și o inflație anuală de 9,7%, conform celei mai recente informări INS. Toate acestea au afectat puternic sectorul IMM-urilor pe fondul scăderii economice, iar pentru a menține pe linia de plutire acest sector, confederația patronală a propus un program de relansare economică pentru întreprinderile mici și mijlocii format din 11 programe de finanțare. Organizația propune o serie de programe pentru susținerea IMM-urilor, cum ar fi:
- IMM INVEST - garanții de până la 90% din valoarea creditelor pentru investiții și capital de lucru, număr beneficiari estimați - 50.000, finanțările garantate nu pot depăși zece milioane lei/beneficiar;
- IMM Prosumer - producția de energie electrică de sub 400 kW pentru consum propriu și stocare, granturi de maximum 200.000 de euro, cu o contribuție proprie de 30%, număr beneficiari estimați de 10.000 de IMM-uri;
- Producție Green Energy - susținerea producției de panouri fotovoltaice, baterii electrice pentru stocare și autoturisme electrice, turbine eoliene, ajutor de stat de maximum 50 de milioane de euro/întreprindere, pentru o contribuție proprie de 5 milioane de euro (10%), pentru investiții de tip greenfield, număr beneficiari estimați fiind 6;
- SCALE-UP - susținerea IMM-urilor cu vechime de minimum 10 ani pentru creșterea producției industriale, ajutor de stat în valoare maximă de 1.000.000 de euro, pentru IMM-urile care și-au achitat în totalitate obligațiile fiscale, număr beneficiari estimați - 2.000 de IMM-uri;
- Start-Up Revolution - 500 de start-up-uri finanțate/județ, total aproximativ 20.500 de start-up-uri în doi ani, credite Start-up Garant prin FNGCIMM;
- România Scale Up Fund - lansarea a minimum 4 fonduri de tip equity pentru scalarea afacerilor;
- IMM Digital - vouchere pentru achiziționarea de pachete de digitalizare a microîntreprinderilor, număr de beneficiari - 5.000 de microîntreprinderi/an, 20.000 în 4 ani, valoarea subvenție de 5.000 de euro/beneficiar;
- Student First Company - număr de beneficiari: o mie de start-up-uri anual/4.000 de start-up-uri în 4 ani, valoarea subvenției de 50.000 de euro/beneficiar;
- Export România - sprijin pentru finanțarea firmelor în vederea pătrunderii pe alte piețe, acordarea de granturi în scopul pregătirii afacerii pentru internaționalizare, număr de beneficiari - 2.000 de IMM-uri, valoare subvenție de 10.000 de euro/beneficiar;
- România Profesională - acordarea de vouchere cu scopul de a sprijini calificarea și recalificarea angajaților, între 100 - 800 de euro, număr de beneficiari - 10.000 de persoane/an;
- Women In Tech - număr de beneficiari - 1.000 de IMM-uri anual/4.000 de IMM-uri în 4 ani, valoarea subvenției: 50.000 de euro/beneficiar.
Premierul promite măsuri de relansare economică
Cu aceste date și previziuni sumbre pentru 2026, Guvernul Bolojan promite să vină cu o serie de măsuri care să stimuleze creșterea investițiilor. Pe lista anunțată de premierul Bolojan în cadrul unui interviu acordat postului Radio România Actualități se găsesc acordarea de stimulente fiscale pentru anumite domenii, aici fiind incluse deducerile din impozitele pe profit pentru investițiile făcute, acordarea unor ajutoare de stat, debirocratizarea și scurtarea termenelor de avizare etc. Investițiile publice ar putea fi reorientate astfel încât ele să aibă un grad mai mare de multiplicare, după cum a lăsat să se înțeleagă. „Și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă - deși investițiile erau cele mai mari, pentru că evident aceste investiții nu au un efect de antrenare mare”, a spus acesta.
Orașul cu echipa de fotbal în Liga a 3-a, dar cu două stadioane în pregătire
În timp ce premierul vorbește despre ineficiența economică a unor investiții derulate de autoritățile publice, cum ar fi, de exemplu, construirea de stadioane în orașele fără echipe de fotbal, după cum puncta clar premierul, acest gen de investiții continuă însă. De exemplu, Timișoara, un oraș cu o mare tradiție fotbalistică, dar care astăzi este istorie, va avea chiar două stadioane. În așteptarea construirii stadionului Dan Păltinișanu (30.000 de locuri), care va demara anul acesta, Timișoara va avea tot anul acesta gata o altă arenă sportivă cu 10.000 de locuri, Stadionul „Eroii Timișoarei”, o investiție de circa 23 de milioane de euro, acoperită integral din bugetul local. Echipa de fotbal Politehnica Timișoara evoluează în Liga a 3-a în sezonul 2025-2026.
Citește pe Antena3.ro
