Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FILIERÅ - Un senator şi două instituţii, uniţi pentru a salva puterea lui Băsescu
O cerere adresată de senatorul Ioan Talpeş Avocatului Poporului a dus la desfiinţarea ordonanţei Guvernului de modificare a Legii responsabilităţii ministeriale prin care se lua dreptul DNA de a-l sesiza pe şeful statului în vederea urmăririi penale a unui ministru.
O cerere adresată de senatorul Ioan Talpeş Avocatului Poporului a dus la desfiinţarea ordonanţei Guvernului de modificare a Legii responsabilităţii ministeriale prin care se lua dreptul DNA de a-l sesiza pe şeful statului în vederea urmăririi penale a unui ministru.
FILIERÅ - Un senator şi două instituţii, uniţi pentru a salva puterea lui Băsescu
Senatorul Ioan Talpeş, Avocatul Poporului şi Curtea Constituţională şi-au dat mâna pentru a apăra dreptul şefului statului de a cere urmărirea penală a membrilor Executivului. Într-un timp-record de la sesizarea lui Talpeş, cele două instituţii au desfiinţat ordonanţa Guvernului, care schimba comisia specială de la Cotroceni şi lua dreptul DNA de a-l sesiza pe şeful statului în vederea urmăririi penale a unui ministru.
Anul trecut, la 15 octombrie, senatorul independent Ioan Talpeş se adresa Avocatului Poporului, cerându-i să ridice excepţia de neconstituţionalitate cu privire la Ordonanţa de Urgenţă 95/2007 prin care Guvernul a modificat Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. În esenţă, această ordonanţă schimba componenţa comisiei speciale de la Cotroceni la propunerea căreia şeful statului cerea urmărirea penală a membrilor Guvernului. Astfel, Executivul a stabilit ca vechea comisie de la Cotroceni să-şi înceteze activitatea, aceasta urmând să fie înlocuită de o alta, alcătuită din cinci judecători propuşi de CSM, şi nu din membri numiţi la propunerea ministrului Justiţiei şi ministrului de Interne, cum prevedea Legea 115/99, fără a preciza dacă membrii desemnaţi sunt reprezentanţi ai celor două ministere sau pot fi şi persoane străine de aceste instituţii. De asemenea, ordonanţa lua dreptul DNA de a-l sesiza direct pe şeful statului în vederea urmăririi penale a unui membru al Guvernului. În plus, ordonanţa dădea dreptul membrului Guvernului faţă de care a fost făcută sesizarea să fie audiat, să prezinte comisiei înscrisuri, să propună administrarea de probe în dovedirea susţinerilor sale, precum şi posibilitatea asistării de un avocat.
MOTIVE. În cererea adresată Avocatului Poporului, Talpeş nu a detaliat motivele pentru care a recurs la acest demers, arătând doar că ordonanţa Guvernului încalcă grav prevederile Constituţiei României. O face însă mai târziu într-o conferinţă de presă. "Prin acea ordonanţă, primul-ministru confiscă atribuţiile preşedintelui. Nu numai că le confiscă, şi le asumă. Preşedintele, nemaiavând posibilitatea să şi le exercite în conformitate cu prevederile Constituţiei. Deci nu este un abuz de putere, după cum a spus domnul preşedinte, sau cel puţin pentru mine nu ne aflăm în faţa unui abuz de putere, ci a unei încercări de lovitură de stat. Deoarece confiscarea atributelor preşedintelui şi asumarea atributelor preşedintelui este o lovitură de stat. Este un act împotriva Constituţiei. Citiţi şi veţi vedea că orice act împotriva prevederilor Constituţiei până la urmă este o încercare de lovitură de stat", declara Talpeş, devenit un apropiat al preşedintelui Băsescu după ce a demisionat din PSD.
ARGUMENTE DE LA… COTROCENI. Ameninţare de lovitură de stat sau nu, cert e că solicitarea lui Talpeş este înregistrată la Avocatul Poporului la 16 octombrie, instituţia pronunţându-se trei zile mai târziu. Astfel, la 19 octombrie, Avocatul Poporului îi dă dreptate lui Talpeş, demonstrând pe cinci pagini că Ordonanţa 95/2007 încalcă Constituţia. Interesant este însă că în răspuns Avocatului Poporului, Ioan Muraru, citează ca argumente şi pasaje întregi din lucrarea "Răspunderea penală a membrilor Guvernului", aparţinând lui Ştefan Deaconu, consilier prezidenţial la Cotroceni, respectiv la Departamentul Constituţional Legislativ. Ca urmare, Avocatul Poporului sesizează Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea celor două articole din OUG 95/2007 (privind procedura de urmat în cazul în care preşedintele cere urmărirea penală a unui ministru şi desfiinţarea comisiei speciale de la Cotroceni şi înfiinţarea alteia), adăugând însă şi 12 articole din Legea 115/99 privind responsabilitatea ministerială.
RÅSPUNS. Curtea Constituţională se pronunţă relativ repede asupra solicitării Avocatului Poporului, respectiv la 27 noiembrie, luând cunoştinţă doar de punctul de vedere al Guvernului, nu şi ale celor doi preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului. "Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate", explică judecătorii Curţii, chiar dacă decizia lor viza şi forul legislativ al ţării. "Curtea constată că textul constituţional citat instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În consecinţă, atât cele două Camere ale Parlamentului, cât şi preşedintele României au libertatea de a stabili, fără altă reglementare exterioară, aplicând direct Constituţia, modul de exercitare a acestui drept", se arată îm motivarea Curţii. Acelaşi document însă. Totuşi... "Examinând dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în raport cu prevederile art. 109 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională constată că textul de lege analizat restrânge, prin condiţiile pe care le impune, dreptul preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. (...) Astfel, Curtea constată că textul modificat prin ordonanţă înlătură posibilitatea ca preşedintele României să fie sesizat şi de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, deosebit de condiţiile cuprinse în textul anterior, instituie şi condiţia ca "dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru (...) Curtea constată că, prin această restrângere a unui drept constituţional al preşedintelui României, ordonanţa de urgenţă examinată contravine şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care "ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului". În final, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că art.16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 95/2007 sunt neconstituţionale.
Senatorul Ioan Talpeş, Avocatul Poporului şi Curtea Constituţională şi-au dat mâna pentru a apăra dreptul şefului statului de a cere urmărirea penală a membrilor Executivului. Într-un timp-record de la sesizarea lui Talpeş, cele două instituţii au desfiinţat ordonanţa Guvernului, care schimba comisia specială de la Cotroceni şi lua dreptul DNA de a-l sesiza pe şeful statului în vederea urmăririi penale a unui ministru.
Anul trecut, la 15 octombrie, senatorul independent Ioan Talpeş se adresa Avocatului Poporului, cerându-i să ridice excepţia de neconstituţionalitate cu privire la Ordonanţa de Urgenţă 95/2007 prin care Guvernul a modificat Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. În esenţă, această ordonanţă schimba componenţa comisiei speciale de la Cotroceni la propunerea căreia şeful statului cerea urmărirea penală a membrilor Guvernului. Astfel, Executivul a stabilit ca vechea comisie de la Cotroceni să-şi înceteze activitatea, aceasta urmând să fie înlocuită de o alta, alcătuită din cinci judecători propuşi de CSM, şi nu din membri numiţi la propunerea ministrului Justiţiei şi ministrului de Interne, cum prevedea Legea 115/99, fără a preciza dacă membrii desemnaţi sunt reprezentanţi ai celor două ministere sau pot fi şi persoane străine de aceste instituţii. De asemenea, ordonanţa lua dreptul DNA de a-l sesiza direct pe şeful statului în vederea urmăririi penale a unui membru al Guvernului. În plus, ordonanţa dădea dreptul membrului Guvernului faţă de care a fost făcută sesizarea să fie audiat, să prezinte comisiei înscrisuri, să propună administrarea de probe în dovedirea susţinerilor sale, precum şi posibilitatea asistării de un avocat.
MOTIVE. În cererea adresată Avocatului Poporului, Talpeş nu a detaliat motivele pentru care a recurs la acest demers, arătând doar că ordonanţa Guvernului încalcă grav prevederile Constituţiei României. O face însă mai târziu într-o conferinţă de presă. "Prin acea ordonanţă, primul-ministru confiscă atribuţiile preşedintelui. Nu numai că le confiscă, şi le asumă. Preşedintele, nemaiavând posibilitatea să şi le exercite în conformitate cu prevederile Constituţiei. Deci nu este un abuz de putere, după cum a spus domnul preşedinte, sau cel puţin pentru mine nu ne aflăm în faţa unui abuz de putere, ci a unei încercări de lovitură de stat. Deoarece confiscarea atributelor preşedintelui şi asumarea atributelor preşedintelui este o lovitură de stat. Este un act împotriva Constituţiei. Citiţi şi veţi vedea că orice act împotriva prevederilor Constituţiei până la urmă este o încercare de lovitură de stat", declara Talpeş, devenit un apropiat al preşedintelui Băsescu după ce a demisionat din PSD.
ARGUMENTE DE LA… COTROCENI. Ameninţare de lovitură de stat sau nu, cert e că solicitarea lui Talpeş este înregistrată la Avocatul Poporului la 16 octombrie, instituţia pronunţându-se trei zile mai târziu. Astfel, la 19 octombrie, Avocatul Poporului îi dă dreptate lui Talpeş, demonstrând pe cinci pagini că Ordonanţa 95/2007 încalcă Constituţia. Interesant este însă că în răspuns Avocatului Poporului, Ioan Muraru, citează ca argumente şi pasaje întregi din lucrarea "Răspunderea penală a membrilor Guvernului", aparţinând lui Ştefan Deaconu, consilier prezidenţial la Cotroceni, respectiv la Departamentul Constituţional Legislativ. Ca urmare, Avocatul Poporului sesizează Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea celor două articole din OUG 95/2007 (privind procedura de urmat în cazul în care preşedintele cere urmărirea penală a unui ministru şi desfiinţarea comisiei speciale de la Cotroceni şi înfiinţarea alteia), adăugând însă şi 12 articole din Legea 115/99 privind responsabilitatea ministerială.
RÅSPUNS. Curtea Constituţională se pronunţă relativ repede asupra solicitării Avocatului Poporului, respectiv la 27 noiembrie, luând cunoştinţă doar de punctul de vedere al Guvernului, nu şi ale celor doi preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului. "Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate", explică judecătorii Curţii, chiar dacă decizia lor viza şi forul legislativ al ţării. "Curtea constată că textul constituţional citat instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În consecinţă, atât cele două Camere ale Parlamentului, cât şi preşedintele României au libertatea de a stabili, fără altă reglementare exterioară, aplicând direct Constituţia, modul de exercitare a acestui drept", se arată îm motivarea Curţii. Acelaşi document însă. Totuşi... "Examinând dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în raport cu prevederile art. 109 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională constată că textul de lege analizat restrânge, prin condiţiile pe care le impune, dreptul preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. (...) Astfel, Curtea constată că textul modificat prin ordonanţă înlătură posibilitatea ca preşedintele României să fie sesizat şi de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, deosebit de condiţiile cuprinse în textul anterior, instituie şi condiţia ca "dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru (...) Curtea constată că, prin această restrângere a unui drept constituţional al preşedintelui României, ordonanţa de urgenţă examinată contravine şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care "ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului". În final, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că art.16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 95/2007 sunt neconstituţionale.
Legături între membrii "filierei"
Punctul de pornire al desfiinţării Ordonanţei 95/2007 a fost practic sesizarea lui Ioan Talpeş înaintată Avocatului Poporului. De ce Băsescu ajutat de Talpeş, fost senator PSD, fost şef SIE, fost consilier prezidenţial în mandatul lui Ion Iliescu? O parte din răspuns ar putea fi chiar o declaraţie dată în mai 2005 la un post tv de Talpeş, imediat după demisia din PSD. Declaraţia a fost făcută după ce presa relatase despre o vizită a fostului senator PSD la Cotroceni. El a declarat că s-a dus la Cotroceni pentru a-l asigura pe preşedinte că se poate baza pe el în susţinerea acţiunilor statului pentru integrarea europeană. "Am vrut să-l anunţ pe şeful statului – mi se pare o acţiune absolut firească, absolut normală – despre poziţia pe care o am acum", a precizat Talpeş despre întâlnirea cu Băsescu. Fostul şef al SIE a mai spus că nu este vorba despre o poziţie politică şi că a vrut doar să-l anunţe personal pe preşedinte despre demisia sa din PSD, despre care Traian Băsescu aflase. "Am vrut să-i spun că voi acţiona ca un independent şi că se poate baza pe mine în ceea ce priveşte susţinerea acţiunilor statului, susţinerea tuturor mişcărilor, a tuturor acţiunilor care vor genera democraţie şi integrare Europeană", mai spunea Talpeş. De remarcat că Talpeş a făcut sesizarea în plin scandal legat de livarea şi difuzarea la TVR a casetei cu filmul mitei pentru aranjarea unor licitaţii care i-a avut ca protagonişti pe fostul ministru ţărănist al Agriculturii Ioan Avram Mureşan şi pe liberalul Decebal Traian Remeş, atunci ministru în funcţie al Agriculturii. Cât priveşte Curtea Constituţională condusă de Ioan Vida (foto jos), nu ar fi prima decizie a acesteia care îl ajută pe şeful statului să înscrie puncte în meciul cu premierul Tăriceanu. Cu excepţia deciziei în cazul Cioroianu, în care i-au refuzat şefului dreptul de veto la numirea unui ministru, judecătorii Curţii s-au situat de partea şefului statului. Iar Avocatul Poporului, Ioan Muraru (foto sus), a fost şi el judecător al Curţii Constituţionale, numit pe vremea când PSD, partid din care a făcut parte şi Ioan Talpeş, se afla la putere.
