Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doua tezaure importante din aur, descoperite in Transilvania, sunt expuse de doua secole la Muzeul din Viena. Unul dintre ele cantareste 10 kilograme si este inca un mister pentru cercetatori.
Muzeul de Istorie a Artei din Viena a strans, de-a lungul vremii, si comorile Transilvaniei, descoperite cand aceasta era posesiune a coroanei habsburgige, in secolul al XVIII-lea. Unele, asa cum e tezaurul descoperit la Simleul Silvaniei, a ajuns in capitala habsburgica datorita atoritatilor locale, atente cu asemenea valori. Altele, precum tezaurul de la Sannicolaul Mare, au avut un drum mai lung si a trecut prin multe maini. Acesta a trecut intai pe la unii colectionari sau chiar nestiutori si a ajuns la muzeu dupa ce a fost vandut de mai multe ori.Doua jumatati incomplete
Pe la inceputul feudalismului, in vremuri de restriste, cineva si-a ingropat toata averea sa si a celor apropiati. Poate o migratie a hunilor venea peste meleagurile transilvane. Asa spun specialistii. Si a ramas acolo, in pamant. Intamplarea si doi copii, care se plimbau in 1797 pe dealul Magura de langa Simleul Silvaniei, au facut ca ascunzatoarea sa fie descoperita. Este prima parte a tezaurului, care a ajus la Viena foarte repede, datorita functionarilor austrieci ai salinei din apropiere, care i-au contactat pe cei ce se ocupau de colectiile imperiale in capitala Imperiului Habsburgic.
La Budapesta este cel descoperit mai recent, in 1898, pe acelasi deal. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca este vorba de a doua parte a aceluiasi tezaur, ce fusese dus cu un secol in urma la Viena.
Ambele parti ale comorii ingropate in deal contin piese fragmentate. Arheologii sunt convinsi ca pe undeva mai exista piese pierdute din tezaur. Acesta face parte dintr-o serie atribuita unor grupuri de populatii germanice precum vizigotii, ostrogotii sau gepizii. Ca si cele de la Pietroasele sau mormintele de la Valea lui Mihai sau Starchiojd. Dar si cel de la Pietroasele, spun arheologii, si cel de la Simleul Silvaniei sunt ascunzatori legate de invazia hunilor de la mijlocul secolului V.
10 kilograme de aur
In 1799, un taran din Sannicolaul Mare, judetul Timis, Nera Vuin, sapa in curtea casei ca sa zideasca apoi ceva. A dat astfel peste comoara, la mica adancime in pamant. Negustorul caruia ii apartinea locul, pe nume Nacu, a incercat sa isi insuseasca tezaurul, dar taranul deja il vanduse unor negustori.
Negustorul a dat de stire la Pesta, autoritatilor de stat, care au facut tot posibilul pentru a-l recupera. Tezaurul a intrat in colectia imperiala de la Viena chiar din 1799. Tezaurul cantareste aproximativ 10 kilograme si are in componenta 23 de vase de aur: cani, o fructiera, doua bazine plate cu o catarama, doua cupe cu toarta in forma de cap de taur, pahare.
Au existat si legende in jurul descoperirii. S-a zvonit ca din tezaur ar lipsi anumite piese, maruntisuri. Apoi a aparut un conte Naco. El pretindea ca ar descinde din acel negustor Nacu, innobilat de imparat pentru ca ar fi cedat tezaurul. Nimeni nu a reusit sa descifreze daca provine dintr-un mormant sau e un tezaur ascuns de o invazie. Figurile incrustate pe vase nu au putut fi atribuite nici unei culturi, pentru ca imbina motive crestine cu simboluri pagane. Tezaurul provine din perioada migratiilor si a fost atribuit intai popoarelor germanice, apoi avarilor, bulgarilor vestici, pecenegilor si chiar coroanei arpadice. Pana la urma, unele ipoteze atribuie tezaurul unor mesteri veniti din Bagdad, dar care au lucrat vasele pentru un crestin. ( ANA MARIA LUCA)
Deschiderea comorilor (I)
Ziua arderii sau deschiderii usilor, dupa unele credinti, o hotaraste cel ce-o ingroapa; la comorile incuiate, portile le deschide Stima lor.
Unele credinti spun ca arderea comorilor se intampla o data pe an, cand "rasare focul cu balbataie care se inalta in sus de trei ori".
Prin unele parti, culoarea flacarii se pune in legatura cu cele doua feluri de comori: comorile curate au para albie ori galbie uneori sau albastra alte ori, pe cand comorile necurate au para albastrie.
Comorile ard pe orice vreme din zi si din noapte si tocmai ceasul cand ard poate arata daca o comoara este curata sau necurata si, prin urmare, daca se poate sau nu afla.
Comorile curate sau banii cei buni ard dupa miezul noptii, dupa ce canta cocosii pana catre ziua si ziua pana de amiaza, cand Diavolul si toate Duhurile necurate nu au nici o putere.
Comorile necurate sau banii rai ard in cealalta jumatate de zi si de noapte, adica de la amiaza si pana la miezul noptii, fiind in puterea Necuratului cu totul.
