Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Animatie mare la dezbaterea publica a propunerii de proiect privind transformarea Pietei Universitatii in spatiu al liberei exprimari, propunere cunoscuta ca transformarea Pietei in Agora dupa modelul din Grecia antica sau cel din Hyde Park-ul londonez. Proiectul plecat initial de la o idee a Pro Democratia a fost respins de doua ori in Consiliul General de majoritatea "coalitiei", pe motiv ca nu are un regulament.
Reinventat de un grup de consilieri PSD si "negociat" cu cei ai PDL in privinta regulamentului, propunerea prevede reamenajarea urbanistica a zonei Pietei Universitatii (TNB si Fantana) pentru desfasurarea unor adunari publice controlate printr-un regulament restrictiv si care intareste pozitia Jandarmeriei in "lupta" cu cetatenii, restrangand si mai mult dreptul la libera intrunire si exprimare a ideilor decat o face controversata Lege 60/1991 a adunarilor publice, ce a fost adoptata dupa fenomenul "Piata Universitatii" din 1990, tocmai ca un scut de aparare a puterii in fata nemultumirii cetatenilor.
Comparatia facuta de consilieri
Dezbaterile au fost aprinse, cetatenii si ONG-urile au venit pregatiti, gasind in fata lor niste consilieri si functionari rupti de realitatea legislativa si prevederile europene privind drepturile fundamentale ale omului. Participantii au argumentat diferentele intre Agora, Hyde Park si locul Romaniei europene a anului 2012. Dezbaterile s-au axat pe suprematia Constitutiei in fata legilor si neconstitutionalitatea unui astfel de proiect, dar mai ales a Legii 60/1991. Cetatenii au sustinut ca drepturile fundamentale ale omului nu pot fi supuse reglementarii, ele se respecta asa cum sunt consfintite in Constitutie.
Reglementarea si suprareglementarea lor reprezinta o sursa de abuz. Pozitia participantilor a fost in unanimitate impotriva proiectului in forma prezentata si pastrarea Pietei Universitatii ca simbol al democratiei pure, loc al castigarii cu varsare de sange a libertatii si demnitatii poporului roman. Au existat si cateva pozitii nuantate de amendare a regulamentului. Au fost sugerate locatii alternative, de la Parcul Izvor si pana la groapa de gunoi de la Glina. Au mai fost propuse si alte amendamente, tocmai de modificare a conditiilor restrictive privind numarul de participanti si regulile declarate.
Dezbaterile nu s-au limitat numai la propunerea de proiect in sine, ci a dat prilejul cetatenilor sa spuna in fata reprezentantilor lor, a functionarilor PMB, dar si a trimisilor Politiei si Jandarmeriei care sunt nemultumirile lor. Tunurile au fost puse initial pe consilieri, care, abia la a treia trecere prin Consiliu a proiectului, au catadicsit sa consulte cetatenii, de altfel o obligatie legala conform legii transparentei decizionale (L 52/2003).
Participantii nu au uitat nici Jandarmeria. "Organul de represiune al dictaturii", cum a fost numit, era proaspat in memoria celor prezenti, multi dintre ei, ridicati de jandarmi de mai multe ori in ultimele saptamani in timp ce manifestau pasnic in fata unor ministere. Dezbaterile au adus in discutie contradictiile dintre Legea 60/1991 si Constitutie, iar Jandarmeriei i-a fost servita o lectie de legislatie europeana si jurisprudenta CEDO in ceea ce priveste dreptul la libera exprimare a opiniilor si libera intrunire. Cetatenii au reprosat vehement Jandarmeriei si Politiei ca au un comportament de securisti si militieni care se razboiesc cu tineri pasnici, in timp ce hotia si coruptia infloresc. Jandarmeria a fost provocata la o dezbatere televizata privind aplicarea Legii 60/1991 a adunarilor publice prin prisma Constitutiei, a Declaratiei universale a drepturilor omului si a jurisprudentei CEDO.
Dezbaterea s-a incheiat cu cererea de demisie adresata consilierilor, functionarilor si sefilor Jandarmeriei. Cererea a fost reiterata in fata Primariei Capitalei de manifestantii din Piata Universitatii, in exercitarea neingradita a drepturilor omului. Jandarmeria nu a mai deplasat trupe la fata locului. Jandarmeria nu a mai intervenit.
