"Toate panzele sus!" - un echipaj de elita

Personajele din film au inlocuit identitatea actorilor care le-au interpretat.

Din opera lui Radu Tudoran, scriitor la fel de prolific si de consistent ca fratele sau, Geo Bogza, nici o alta carte n-a avut un destin atat de luminos precum "Toate panzele sus!", poate cel mai frumos roman de aventuri din literatura romana. Cartea a intrat repede in biblioteca de baza a oricarui cititor, indiferent de varsta, a fost si este reeditata cu regularitate in tiraje impresionante. Destinul ei s-a impletit, de la un moment dat, cu acela al filmului omonim - si acesta reluat cu regularitate, dupa Revolutie, la televiziune - potentandu-se reciproc. O poveste simpla, fara varsta, scrisa intr-un moment de gratie si ecranizata sub aceleasi auspicii divine.

Colea Rautu: o masca pagana
Cativa pustani, stransi ciotca in jurul unei fete cu un delicat belciug in nas si cu urechile doldora de cercei, beau si fumeaza frenetic intr- un bar ieftin de langa ASE. Deodata incremenesc cu paharele in maini. "Uite-l pe Spanu!", striga unul. "Spanu si mai cum?" "Spanu, ba, anticultule! "

Colea Rautu, ghemuit intr-un palton ponosit, adasta de un ceas la o bere. In aerul opac al barului, chipul lui, in care plugul celor 90 de ani de viata si-a infipt adanc brazdarul, pare o masca pagana. Pentru generatia care strecoara berea prin veriga din limba el nu are nume. Este Spanu, atat. Rolul din "Toate panzele sus" i-a acaparat identitatea...

Un tatuaj de nesters
Mai tanarul Ion Besoiu, la numai 73 de ani, cand isi aminteste de rolul chipesului capitan de vas, fata i se lumineaza de un zambet nostalgic, iar in ochi ii scapara entuziasmul de neinfrant al lui Anton Lupan...

Lui Jean Constantin i se spune si astazi Ismail. In orice ipostaza l-ai vedea, parca ii lipsesc polonicul si replicile in acea limba romaneasca adorabil stalcita. Pe Sebastian Papaiani, Ieremia, aproape nu ti-l poti imagina altfel decat cu flinta lui fara gres. Ce sa mai spunem de Ilarion Ciobanu - carmaciul Gherasim... Pielea oricarui alt personaj memorabil ar mai imbraca acesti actori, imaginea personajelor din "Toate panzele sus!" nu li se va sterge niciodata, ca un tatuaj.

Ion Besoiu n-a citit "Toate panzele sus!"
"Cand am aflat ca voi juca rolul lui Anton Lupan - spune Ion Besoiu -, m-am hotarat ca nu voi citi aceasta carte. Nu voiam sa ma las contaminat de personajul literar, voiam sa-l fac asa cum era vazut de regizorul Mircea Muresan, care a scris si scenariul, impreuna cu Alexandru Struteanu, nepotul lui Slavici... Si se pare ca bine am facut. Aproape doi ani, cat au durat filmarile, am fost un echipaj la fel de unit ca si in film. Un film care vorbeste despre devotament, prietenie, curaj, entuziasm, sacrificiu... valori universal si vesnic valabile... In portul Tomis, unde regretatul Marcel Bogos a recreat porturile prin care trecea "Speranta", oamenii ne intampinau cu bratele deschise, simteam ca suntem iubiti, era formidabil..."

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști

Cu o "ocazie" pana in Brazilia
Regizorul Mircea Muresan poate spune ca a avut noroc. Geo Saizescu, pe atunci directorul sectiei de cinema din TVR, a fost de acord cu ecranizarea romanului, apoi impreuna au obtinut aprobarea lui Cornel Burtica. Pentru cele 12 episoade s-au alocat fonduri cat pentru sapte lungmetraje, a lucrat o echipa tehnica de peste 100 de oameni. S-a filmat in Constanta, Sulina, Midia. Tarade- Foc a fost "reconstituita" in Bulgaria, cu tigani locali in rolul alcalufilor.

Echipa de filmare, fara actori, a ajuns pana in Brazilia, cu un mineralier luat la "ia-ma, nene"; pe drum s-au tras cadrele exterioare, care apoi au fost inserate in film, din Istanbul, Atena, Pireu, Marsilia, Saint-Malo, Rio de Janeiro.

Cainele cu instinct actoricesc
"Pentru mine, spune Muresan, Besoiu a fost cel mai potrivit pentru rolul capitanului, asa cum il vedeam eu. Bine, era si prietenul meu, locuia la mine, dar asta l-a facut sa se apropie mai mult de viziunea mea. S-a vazut ca nu m-am inselat in alegerea mea, ca si in cazul celorlalti actori, alesi tot de mine."

Cainele Labus (in carte: Negrila) a fost ales tot de regizor. Dupa ce cainele dresat "distribuit" initial l-a muscat de mana, regizorul si-a adus cainele sau de acasa, o corcitura fara nici o ora de dresaj. In schimb, era inteligent, asculta si executa orice ruga- minte venita din partea regizorului si a stapanului sau.

O premiera trista
Filmul s-a difuzat prima oara la tv pe 15 martie 1977. Besoiu si sotia lui de atunci (acum e cu penultima, glumeste el) locuiau la Muresan. Dar cum casa acestuia se da- ramase la cutremur, stateau toti la Irina Petrescu. Au vazut impreuna primul episod". A fost o premiera trista.

"Am facut 73 de filme. Dar "Toate panzele sus!" este preferatul meu. Pentru rolul Ismail, la preselectie mi-am pus pe cap un fes si am inceput sa vorbesc cu accent turcesc. Am primit imediat rolul. S-a muncit din greu la filmari, dar au existat si momente amuzante. Stateam aproape toata ziua pe mare, asa ca am cerut Ministerului de Finante din vremea aceea sa ne dea norme de marinari. Toti cascadorii si piratii se fereau de mine in timpul fimarilor, pentru ca eu dadeam cu polonicul pe bune. La un moment dat, trebuia sa il lovesc pe regizorul Mircea Muresan cu polonicul. Isi pusese sub fes un castron. Dar eu am uitat in ce parte si l-a pus si l-am lovit in cap"
Jean Constantin

"Am jucat in mai mult de 100 de filme, multe dintre ele de referinta in cinematografia romaneasca, am facut atatea roluri... Sunt ca un parinte care are de ales intre unul sau altul dintre copiii sai: nu pot sa aleg. Toate imi sunt dragi. Dar Anton Lupan e ceva cu totul special, are un loc aparte undeva in strafundul sufletului meu"
Ion Besoiu

"Corabia a inceput sa ia apa in cala. Am lucrat cu actori care imi erau prieteni, cu tehnicieni admirabili, ne-am inteles minunat. Filmul are in el entuziasmul cu care a fost turnat. A avut o stea norocoasa. A fost vandut in toate tarile blocului sovietic, dar si in Italia sau RFG, se reia mereu la televiziune, dar nu ni se mai da nici un ban"
Mircea Muresan

CONTINUARE: Moromete pentru ca nu stia cum sunt taranii