Trăirile lui Ioaniţoaia

"...Caut să încropesc un text despre Adrian Păunescu, dar am inima frântă şi sufletul pustiu. Cuvintele îmi vin de departe şi parcă se rătăcesc pe drum. Ce să aleg din duiumul de întâmplări petrecute alături de bărbatul ce m-a onorat cu încrederea şi cu prietenia lui? Mi-e imposibil, din care motiv, simplificând la maxi­mum, îl numesc gazetar excepţional şi poet nepereche. Gazetar şi poet de profesie om... L-am revăzut ultima dată pe 20 iulie. Împlinea 67 de ani, slăbise şi arăta suferind, dar nu mi-am închipuit o clipă că moartea îi dă târ­coale. «Mai treci pe-aici, mi-a şoptit, uşa ţi-e mereu deschisă!» Spre ruşi­nea mea, n-am mai apucat, deşi casa în care locuia e situată pe aceeaşi stra­dă cu sediul Gazetei. Din păcate, nu l-aş mai găsi deoarece, nerăbdător ca totdeauna, Adrian Păunescu a plecat să-şi ocupe locul arvunit în istoria literaturii şi în nemurire... Dumne­zeu să-l ierte!"
Ovidiu Ioaniţoaia

Citește pe Antena3.ro

Încă o tragedie pe E85. Un tânăr și-a pierdut mama și fratele, după ce a intrat cu mașina pe contrasens și s-a izbit de o ambulanță