Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traian Băsescu, fost președinte al României timp de două mandate, a fost cuprins de această boală chiar înainte de a deveni șef al statului și nu s-a lecuit de ea nici în prezent. Klaus Iohannis, specialist în achiziția de imobile prin mijloace controversate, s-a ales cu probleme de natură juridică din același motiv. Iar acum, șeful Executivului, Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, pare să se fi molipsit la rândul lui. Premierul și-a legalizat, săptămâna trecută, șederea fără temei în vila fostă reședință oficială din care a fost dat afară Traian Băsescu, printr-o hotărâre de guvern secretă. La fel de conspirativ a acționat și fostul premier Nicolae Ciucă, în 2022, când a emis un HG pentru ca fostul sediul al PNL să devină reședința pe viață a lui Klaus Iohannis.
Premierul Ilie Bolojan a intrat, oficial, în rândul înalților demnitari interesați să ocupe, cu orice preț, o anumită reședință a RA-APPS. La data de 23 octombrie 2025, Guvernul României, sub semnătura premierului Bolojan, a adoptat o Hotărâre de Guvern prin care a fost modificată destinația vilei RA-APPS din strada Nikolai Gogol, nr. 2, Sector 1, din domeniul public al statului și din administrarea RA-APPS, în imobil cu destinația de reședință oficială a beneficiarilor legali, alții decât persoanele care au avut calitatea de șef al statului român.
Dezvăluirea a fost făcută, la finalul săptămânii trecute, de publicația „Gândul”, care a prezentat un document semnat de directorul Regiei Autonome - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, Marius Grăjdan.
Astfel, la data de 1 iulie 2025, Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, a solicitat repartizarea unei locuințe de serviciu. Mai exact, șeful Executivului dorea să fie în mod oficial instalat în vila de protocol din strada Nikolai Gogol, nr. 2, din care a fost evacuat, în urmă cu mai bine de trei ani, fostul președinte al României Traian Băsescu, zis și „Petrov”.
Potrivit documentului citat, în ceea ce privește imobilul din strada Nikolai Gogol, nr. 2, în suprafață de 387,76 de metri pătrați și curte în suprafață de 1.174,19 metri pătrați, RA-APPS i-a adus lui Ilie Bolojan la cunoștință că acesta se afă în domeniul public al statului și în administrarea RA-APPS și avea, anterior adoptării HG-ului secret de săptămâna trecută, destinația de reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român, conform Hotărârii de Guvern nr. 60/2015.
Imobil cu istorie zbuciumată
În documentul citat se arată că imobilul a fost ocupat de Traian Băsescu, în calitate de fost președinte al României, însă că, urmare a pronunțării definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3160/2/2019, în sensul respingerii recursului formulat de Băsescu împotriva Hotărârii din 20 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București și a constatării calității de colaborator al Securității, imobilul a fost eliberat de Traian Băsescu în luna iunie a anului 2022.
Mai departe se arată că, prin notificarea înregistrată la RA-APPS cu numărul 10595 din data de 11 iunie 2025, Traian Băsescu, reprezentat de SCA Stoica și Asociații (casa de avocatură a fostului ministru al Justiției din partea PNL Valeriu Stoica), a solicitat dispunerea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a prevederilor articolului 2 litera „a” din Legea nr. 406.2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, având în vedere Decizia nr. 319 din data de 1 iulie 2025 prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate, Legea nr. 243/2001 fiind declarată neconstituțională în ansamblul său.
Bolojan stă acolo de patru luni
„Din acest motiv, imobilul situat în strada Nikolai Gogol, nr. 2 poate fi atribuit cu destinația de reședință oficială altor beneficiari legali decât persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român doar ulterior modificării articolului 3 din Hotărârea de Guvern nr. 60/2015 de către instituțiile abilitate, urmând ca RA-APPS, în calitate de administrator al acestuia, să înainteze propunerea de atribuire către Secretariatul General al Guvernului”, mai notează directorul RA-APPS, Marius Grăjdan, în nota transmisă premierului Ilie Bolojan.
„Jurnalul” a dezvăluit, încă din ediția din data de 25 iulie 2025, că Traian Băsescu și Ilie Bolojan aveau interese comune în ceea ce privește imobilul din strada Nikolai Gogol, nr. 2. Surse politice declarau, la acel moment, că această proprietate a statului a fost ocupată „fără acte” de proaspătul premier instalat Ilie Bolojan.
Așa se face că, timp de patru luni, Ilie Bolojan a ocupat ilegal o reședință oficială ce avea destinația strictă, iar abia acum, la finalul lunii octombrie, printr-o Hotărâre de Guvern ținută la secret, și-a oficializat și legalizat situația imobiliară.
De precizat este că, deși Ilie Bolojan a ocupat din luna februarie până în luna mai, funcția de președinte interimar al României, acesta nu poate fi beneficiarul Legii 406.2001 privind privilegiile acordate persoanelor care au ocupat funcția de șef al statului român.
Un alt HG controversat se referă la fosta casă a lui Paul Niculescu Mizil
În aceeași zi de 23 octombrie 2023, când Guvernul a adoptat HG-ul secret cu privire la vila din Gogol, Cabinetul condus de Ilie Bolojan a mai adoptat un act, de data aceasta public. Este vorba despre HG nr. 893.2025 privind schimbarea destinației unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea RA-APPS din locuință de protocol în reședință oficială și pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 60/2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil și pentru atribuirea destinației acestuia ca reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român.
În speță, acest HG adoptat de Bolojan face referire chiar la imobilul și garajul cu terenul aferent din strada Emile Zola nr. 2A, din Sectorul 1 al Capitalei, fosta casă a ex-demnitarului comunist Paul Niculescu Mizil. Casa este compusă dintr-un hol cu suprafața de 21,97 de metri pătrați, dintr-o boxă-garderobă de 2,36 de metri pătrați, dintr-o cameră depozit de 5,48 de metri pătrați, dintr-o sufragerie cu suprafața de 21,18 metri pătrați, dintr-o cameră de serviciu de 16,28 de metri pătrați, dintr-o baie de 4,56 de metri pătrați, dintr-o altă baie de 0,92 de metri pătrați, dintr-o cameră-duș cu suprafața de 1,55 de metri pătrați, dintr-o bucătărie de 4,99 de metri pătrați, dintr-un dormitor cu suprafața de 15,47 de metri pătrați, dintr-un alt dormitor cu suprafața de 15,54 de metri pătrați, precum și dintr-o terasă și o logie de 6,41 de metri pătrați.
Culmea, acest imobil ar fi urmat să îi fie alocat chiar lui Traian Băsescu, după ce Curtea Constituțională a desființat legea de modificare a Legii nr. 406/2001, prin care persoanelor care au deținut funcția de șef al statului român și care au fost dovedite definitiv că au colaborat cu Securitatea li se ridica dreptul de a mai beneficia de privilegiile acordate foștilor președinți.
Traian Băsescu, specialist în „tranzacții”. Klaus Iohannis, urmărit de ghinion
Așa cum arătam la debutul acestui articol, goana după case de la stat pare să fie un sindrom de care au fost cuprinși, în ultimii 25 de ani, cei mai importanți demnitari. Iar cazul-școală este chiar al lui Traian Băsescu. Acesta, ca primar general al Capitalei, în toamna anului 2002, a cumpărat o vilă cu etaj în Șoseaua București - Ploiești, nr. 137B. Pentru ca, două săptămâni mai târziu, să doneze proprietatea în favoarea fiicei sale mai mari, Ioana Băsescu.
Tranzacțiile dubioase aveau loc în condițiile în care, în luna august a aceluiași an, cetățeanul Traian Băsescu îi solicita primarului general Traian Băsescu repartizarea unei care din fondurile primăriei, situată în strada Șerban Mihăileanu, nr. 2. Iar cererea a fost aprobată, chiar dacă Băsescu nu îndeplinea criteriile legale să primească o locuință de la Primăria Capitalei. După repartizarea imobilului, Băsescu a depus o cerere să cumpere acea casă, iar achiziția a avut loc în luna februarie a anului 2003, la un preț de 10.000 de dolari SUA.
În 2005, Traian Băsescu, proaspăt ales președinte al României, se muta în Vila Lac 3, nu înainte ca acolo să se facă investiții în cuantum de două milioane de euro.
Zece ani mai târziu, în 2015, lui Băsescu i s-a repartizat ca reședință oficială pe viață vila din strada Nikolai Gogol, nr. 2, în care locuiește, în prezent, Ilie Bolojan. În anul 2022, după ce i-au fost retrase privilegiile, Băsescu a fost evacuat din Gogol. El a reușit însă să-și cumpere, cu bani despre care nu este foarte clar de unde a făcut rost, un penthouse de lux într-un ansamblu rezidențial din cartierul Domenii.
În același an, Traian Băsescu i-a donat fiicei sale mai mici, Elena Băsescu, casa din strada Șerban Mihăileanu.
În prezent, Băsescu așteaptă ca statul să-l pună, din nou, în posesie cu o locuință de protocol din fondurile RA-APPS. El vrea înapoi toate privilegiile pierdute după ce s-a dovedit că a fost un turnător la Securitate, judecându-se, în acest sens, atât cu RA-APPS, cât și cu SPP, dar și cu Administrația Prezidențială.
Și fără casă, și cu milionul de euro dator la stat
Într-o situație imobiliară și fiscală complicată se află și fostul președinte al României Klaus Iohannis. La fel ca și Băsescu, dar și ca Ilie Bolojan, Iohannis a intrat în politica mare după ce a ocupat funcția de primar de municipiu. Scandalul celor șase case cumpărate cu „bani din meditații” a devenit antologic încă dinainte să fie ales în primul său mandat la Palatul Cotroceni. Sub acest registru, el a devenit, în anul 2014, președinte al României, iar în 2015 a pierdut una dintre aceste case prin hotărâre judecătorească definitivă, instanța stabilind că locuința a fost achiziționată în baza unor documente cu caracter fals. Timp de zece ani însă, fostul președinte a refuzat să restituie statului proprietatea, dar nici statul nu a făcut prea mari eforturi în acest sens, până în 2025, când Iohannis a devenit un simplu cetățean.
Acum, Fiscul vrea să-l execute pentru plata a un milion de euro, reprezentând contravaloarea chiriilor încasate nelegal de pe urma imobilului dobândit cu acte false din Sibiu. Familia Iohannis mai deține și la acest moment șase proprietăți imobiliare în Sibiu. Fostul președinte beneficiază, totodată, în mod legal, de dreptul de a ocupa o reședință oficială. Acest drept nu a fost încă exercitat.
Ca și Ilie Bolojan, Klaus Iohannis a fost destinatarul unei Hotărâri de Guvern cu caracter secret în acest sens. Mai exact, prin această hotărâre, fostul sediu central al PNL, situat în Bulevardul Aviatorilor, nr. 86, a fost scos, cu semnătura ex-premierului Nicolae Ciucă, la data de 10 august 2022, din regimul său anterior, pentru a primi destinația de reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român. Iar RA-APPS a investit, ulterior, câteva milioane de euro pentru reamenajarea acestei clădiri.
Hotărârea de Guvern a fost desecretizată, la finalul anului trecut, de ex-premierul Marcel Ciolacu, iar anul acesta, Ilie Bolojan a adoptat un alt HG prin care imobilul cu pricina a fost trecut în proprietatea privată a statului și în administrarea RA-APPS, pentru a putea fi închiriat.
Actualul președinte al României nu vrea să plece din chirie
Deși, ca și ceilalți trei demnitari amintiți mai sus, a fost primar de municipiu actualul președinte al României, Nicușor Dan, nu pare să fi fost afectat, încă, de „boala” imobiliarelor de la stat. Nicușor Dan nu are nicio casă în proprietate. El locuiește, în continuare, cu chirie într-o casă din cartierul Vitan, pentru care plătește lunar 600 de euro.
Actualul președinte al României nu vrea să se mute de acolo într-o reședință oficială a statului și a precizat, recent, că a căzut la o înțelegere cu Serviciul de Protecție și Pază pentru a-i fi asigurată securitatea în locuința actuală. Cel puțin pentru moment. Cert este însă că în cazul în care Nicușor Dan va reuși să-și ducă până la capăt actualul mandat la Palatul Cotroceni, va beneficia, la rândul lui, de o reședință oficială de la RA-APPS pe viață.
Citește pe Antena3.ro
