Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Livratorii sunt deja o pată de culoare în București, ei fiind proveniți, în majoritate, din țări asiatice și africane; muncesc din greu, împingând la pedale, ziua și noaptea, indiferent de vreme, cu rucsacurile în spinare, ghidați de inteligentul Waze spre adresele comandate. Greu de precizat statutul lor, drepturile pe care le au în fața angajatorilor sau a geambașilor de forță de muncă de care sunt legați prin înțelegeri obscure, de tip feudal. Stabilirea unor norme privind munca prin intermediul platformelor digitale a intrat în atenția Uniunii Europene, subiectul fiind pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor muncii din 12 iunie 2023.
Activitatea economică legată de platformele digitale este în creștere rapidă. În timpul pandemiei COVID-19, munca prin intermediul platformelor digitale s-a accelerat și a început să se generalizeze sub impulsul ritmului ridicat al creșterii livrărilor de mâncare și produse alimentare. Serviciile de taximetrie sunt și ele, în mare măsură, legate de aceste platforme digitale. Este tot mai pregnant că acest segment al economiei apare ca motor al inovării și al ocupării forței de muncă. „UE devine primul legiuitor din lume care încearcă să propună norme specifice pentru platformele digitale de muncă”, menționează un document al Consiliului European.
Armata „gri” de 28 de milioane de „platformiști”
Munca prin intermediul platformelor digitale este o formă de ocupare a forței de muncă în care companii sau persoane fizice utilizează o platformă online pentru a accesa alte firme sau persoane fizice pentru a soluționa cereri specifice sau pentru a furniza servicii în schimbul unei plăți. Numărul lucrătorilor care sunt racordați prin intermediul platformelor digitale de muncă este surprinzător de mare. Potrivit unor calcule acceptate de instituțiile europene, peste 28 de milioane de persoane din UE lucrează prin intermediul uneia sau mai multor platforme digitale de muncă. Prognozele indică o dinamică accelerată a domeniului respectiv, estimându-se că acest număr va ajunge, în 2025, la 43 de milioane de persoane. Aceasta ar însemna că aproape 10 la sută din populația totală a UE va lucra parțial sau integral, peste doi ani, prin intermediul platformelor digitale. O altă comparație sugestivă: în România sunt în total 5,7 milioane angajați în sectorul privat și la stat, ceea ce înseamnă că în UE sunt acum de cinci ori mai mulți „platformiști” față de toți salariații români.
Persoanele care lucrează în acest sistem îndeplinesc o gamă largă de sarcini, inclusiv la fața locului, dar și în afara amplasamentului (la distanță), care includ între altele livrări de bunuri, traduceri, introducere de date, îngrijirea copiilor sau a persoanelor vârstnice, taximetria. Conform sondajelor, munca prin intermediul platformelor constituie, de regulă, a doua sursă de venit, pe lângă munca principală. Inclusiv videochatul se poate include în această categorie. Numărul de „modele” care au venituri din videochat în România este de 400.000, apreciază ANAF.
Venituri de 14 miliarde de euro
În UE funcționează circa 500 de platforme digitale de muncă. În fiecare țară există platforme active, creșterea cifrei lor de afaceri având o dinamică accelerată: între 2016 și 2020, veniturile din acest sector au crescut de aproape cinci ori, de la aproape 3 miliarde de euro la aproximativ 14 miliarde de euro. Cele mai mari venituri sunt în serviciile de livrări și de taximetrie.
Principala sursă de venit a platformelor digitale este un comision pentru servicii (perceput fie clientului, fie persoanei care lucrează prin intermediul platformei). În plus, platformele percep adesea și o taxă de abonament persoanelor care lucrează prin intermediul lor.
DE CE E NEVOIE DE REGLEMENTĂRI ?
Cât de corecte sunt aceste angajamente? De cele mai multe ori, cei care lucrează în acest regim „gri”, încă nenormat și puțin legiferat, refuză să dea detalii despre relația cu platforma. Ei acceptă un statut incert pentru a nu intra sub sfera unor controale sâcâitoare. Proprietarii platformelor invocă și ei libera concurență, spun că lucrează în legalitate și plătesc impozitele corect.
De ce este nevoie de norme UE pentru munca prin intermediul platformelor? Munca în acest domeniu îmbracă multe forme și diferă ca amploare, ceea ce complica abordarea reglementărilor. UE dorește să orienteze pe o cale care să echilibreze mai bine interesele platformelor cu cele ale lucrătorilor. Este o preocupare pentru a defini mai exact munca lucrătorilor cu adevărat independenți, cum sunt majoritatea celor care au activitatea prin platforme, de a celor circa 5,5 milioane de persoane clasificate incorect ca lucrători independenți. Alte probleme apar la calitatea muncii oferite și la condițiile de angajare, unde nu sunt specificate opțiuni referitoare la asigurări medicale, acces la indemnizații de șomaj sau sistemele de sprijin pentru venit. Un punct de vedere tot mai acceptat ar fi cel privind recunoașterea lucrătorilor prin intermediul platformelor digitale ca angajați, și nu contractanți independenți responsabili de propria asigurare socială-medicală, șomaj - și care dețin controlul asupra propriilor venituri. Odată cu perspectiva creșterii activității prin platformele digitale, apare și provocarea pentru instituțiile reglementatoare de a clarifica efectele acesteia asupra economiei. Țările nu au reglementări unitare, au abordări diverse privind munca prin intermediul platformelor digitale.
CE PROPUNERI DE NORMARE SE AVANSEAZĂ?
O propunere de directivă a fost prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2021, iar Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la propunere în ședința din 12 iunie 2023, cu participarea miniștrilor muncii din UE. Consiliul va începe negocierile cu Parlamentul European pentru a stabili astfel o lege generală la nivel UE, „care va ajuta milioane de lucrători care prestează munca la cerere să aibă acces la drepturi ca angajat”, menționează comunicatul de presă difuzat în 12 iunie de Consiliul UE. La reuniune, din partea României a participat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Propunerea introduce două clarificări esențiale pentru lucrătorii prin intermediul platformelor:
- contribuie la stabilirea statutului profesional corect al acestor persoane;
- stabilește primele norme ale UE privind inteligența artificială (IA) la locul de muncă.
În conformitate cu abordarea generală a Consiliului din ședința din 12 iunie, se va presupune, din punct de vedere juridic, că lucrătorii sunt salariați ai unei platforme digitale, și nu lucrători independenți, dacă relația lor cu platforma îndeplinește cel puțin trei din cele șapte criterii prevăzute în directivă. Printre criterii se evidențiază: nivelul remunerației, supravegherea executării sarcinii prin mijloace electronice, restricții privind refuzul sarcinii de muncă, stabilirea de norme privind înfățișarea sau conduita lucrătorilor.
Ce drepturi ar avea livratorii, ca angajați?
Dacă platforma este declarată din punct de vedere juridic „angajator”, atunci persoanele care lucrează prin intermediul acesteia ar trebui să se bucure de drepturile de muncă și sociale care decurg din statutul de angajat: salariu minim (dacă există în țara respectivă), negociere colectivă, timp de muncă și protecția sănătății, concediu plătit, acces la protecția împotriva accidentelor de muncă, indemnizații de șomaj și prestații de boală, pensii pentru limită de vârstă bazate pe contribuții.
„Economia muncii la cerere a generat multe beneficii în viețile noastre, dar acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul drepturilor lucrătorilor. Abordarea Consiliului asigură un bun echilibru între protejarea lucrătorilor și asigurarea securității juridice pentru platformele care îi angajează”, a precizat Paulina Brandberg, ministrul suedez al egalității de gen și vieții profesionale. Suedia are acum președinția rotativă a Consiliului European.
