x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Unde-i, Traiane, mapa Macovei?

0
Autor: Gabriela Antoniu Diana Rucinschi 14 Ian 2008 - 00:00
Unde-i, Traiane, mapa Macovei?


Deşi fosta ministră a Justiţiei Monica Macovei a fost procuror comunist, ea nu a avut parte de tratamentul Noricăi Nicolai la numirea în funcţie, fiind o apropiată a preşedintelui Băsescu. Macovei a avut grijă să-şi ascundă activitatea de dinainte de ’89, iar ancheta Jurnalului Naţional pentru a oferi dovezi în acest sens s-a lovit de un zid de tăcere. Am fost plimbaţi de la Ana la Caiafa, în condiţiile în care există o mapă profesională aflată în custodia Parchetului General.



Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei avea renume de fost procuror comunist. Ea a avut însă grijă să-şi ascundă activitatea de dinainte de ’89, iar încercările Jurnalului Naţional de a oferi dovezi în acest sens s-au lovit de un zid de tăcere. Deşi am cerut acces la informaţii de interes public, am fost plimbaţi de la Ana la Caiafa şi nimeni nu a suflat o vorbă despre existenţa unei mape profesionale Monica Macovei.


Când Monica Macovei a fost numită ministru al Justiţiei, PNL şi PD formau încă Alianţa D.A., iar preşedintele Băsescu nu regreta desemnarea lui Tăriceanu ca premier. Ca atare, nici unul dintre actorii politici enumeraţi nu era preocupat de probitatea morală şi profesională a ministrului propus pentru portofoliul Justiţiei, un capitol important pentru integrarea europeană a României. Totuşi, neoficial circulau informaţii că


TRIUNGHIUL BERMUDELOR. Dosarele din debutul profesional al Monicăi Macovei par să se fi evaporat click pentru a mari imaginea
Monica Macovei a fost procuror înainte de 1989 şi încă unul foarte dur. O etapă în cariera profesională pe care Macovei a omis-o din CV-ul pe care l-a trimis la Parlamentul European pentru a candida la un post de comisar european. Cum secretul era bine păzit, Jurnalul Naţional a pornit o investigaţie pentru a obţine dovada, dincolo de vorbe, că Monica Macovei a fost procuror comunist. Potrivit unor surse bine informate, care au cunoscut-o îndeaproape, fostul ministru al Justiţiei Monica Ghergheescu (pe numele de fată) a fost, între anii 1982 şi 1985, procuror la Giurgiu, ea optând pentru acest post după terminarea facultăţii şi dovedindu-se extrem de zeloasă în apărarea avutului obştesc. Astfel că în iarna lui 2006 am făcut o serie de demersuri pe lângă Tribunalul Giurgiu, pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, dar şi pe lângă arhivele judeţene Giurgiu, pentru a ne pune la dispoziţie rechizitoriile şi dosarele de urmărire penală instrumentate între 1982 şi 1985, adică perioada în care Monica Macovei era procuror acolo. La simpla pomenire a numelui ministrului (la vremea respectivă aceasta era în funcţie) se lăsa o linişte apăsătoare, iar cei chestionaţi nu ştiau cum să pară mai ocupaţi şi să dea vina pe trecerea timpului, care le-ar fi şters amintirile din memorie. Răspunsurile oficiale au fost însă cât se poate de elocvente: dosarele fie au fost arse, fie legea nu permite accesul la ele.


INDICAŢII. Odiseea noastră a început la Tribunalul Giurgiu, unde am solicitat dosarele speţelor care cădeau sub incidenţa Decretului 306/1981 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei. Mai exact, era vorba despre aceste cauze extrem de controversate privind furtul din aşa-zisul avut obştesc, dar care erau de fapt paravan pentru dosare politice. Deşi exista şi varianta ca aceia prinşi la furat să scape cu o simplă amendă, sursele citate spun că Monica Macovei opta pentru trimiterea hoţilor în puşcărie, dovedindu-se un procuror foarte dur. Am încercat să verificăm acest lucru, dar răspunsul Tribunalului Giurgiu a fost cât se poate de ferm: "Cauzele care cădeau sub incidenţa dispoziţiilor Decretului 306/1981 erau în perioada 1981-1989 în primă instanţă de competenţa judecătorilor, sentinţele pronunţate de judecători fiind date cu recurs la tribunal. Aceste cauze ajungeau la Tribunalul Giurgiu pentru soluţionarea recursului, după care erau restituite instanţei de fond – în speţă judecătoriilor Giurgiu şi Bolintin Vale. Dosarele, mapele cu sentinţele penale la care faceţi referire se află în păstrare în arhiva de conservare a celor două judecătorii, Giurgiu şi Bolintin Vale. Documentele cu caracter permanent create în perioada 1968-1989 la Judecătoria Giurgiu au fost predate, pentru conservare, Arhivelor Naţionale Sucursala Judeţeană Giurgiu prin procesul-verbal de predare-primire din 12 martie 2004. Judecătoria Bolintin Vale păstrează în arhiva din conservare mapele cu sentinţele penale începând cu data înfiinţării şi până în prezent". Urmând direcţia indicată de Tribunal, pasul următor a fost să ne adresăm Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu şi sucursalei locale a Arhivelor Naţionale.


TOPITE! Însă abia de aici încolo se complică lucrurile, deoarece Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu susţine în răspunsul adresat Jurnalului Naţional că: "Arhiva din acea vreme a fost dată la topit în urma expirării termenului de păstrare. În acest fel, o perioadă din trecutul Monicăi Macovei despre care există informaţii controversate a dispărut. Nici la Arhivele Judeţene Giurgiu nu am avut mai mult succes, instituţia susţinând că "Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu nu au predat spre păstrare instituţiei noastre documente până în prezent. Fondul arhivistic creat de fosta procuratură a judeţului Giurgiu (1981-1992) se află în păstrarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu". La arhive au ajuns o serie de documente, şi anume mapele de sentinţe penale şi registrele de evidenţă a cauzelor create de Judecătoria Giurgiu în perioada 1981-1989, dar "potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, documentele notariale şi judiciare pot fi date în cercetare după 90 de ani de la crearea lor". Instituţia ne-a promis încă că ne va informa "în timp util" în ceea ce priveşte "dosarele penale aflate pe rolul Judecătoriei Giurgiu, unde se păstrează, termenul lor de păstrare şi dacă au fost selecţionate şi eliminate din evidenţa arhivei Judecătoriei Giurgiu". Nu ştim ce a înţeles sucursala Arhivelor Naţionale din Giurgiu prin timp util. Suntem în anul de graţie 2008.


Potrivit surselor citate, în 1984, după definitivat, Monica Macovei ajunge absolut ciudat procuror la Sectorul 1 al Capitalei. Ciudat pentru că, înainte de 1989, Sectorul 1 era un sector strategic (locuiau soţii Ceauşescu, se aflau sedii ale organelor de partid, aeroportul, gara, televiziunea) şi trebuia să ai avizul Securităţii pentru a ajunge procuror aici. Dacă tot există o mapă profesională, poate aflăm cine a recomandat-o pentru acest post pe Macovei.




Cine i-a dat "cheia" lui Băsescu

Dezvăluirea datelor din mapa profesională a fostului procuror Norica Clinci, azi Nicolai, prin intervenţia de vineri seară a preşedintelui Băsescu, este viu comentată în rândul judecătorilor şi procurorilor. Foarte puţini dintre cei cu care am vorbit susţin că e normal să aflăm despre bunele şi relele magistraţilor, majoritatea dintre ei susţinând că s-a creat "un precedent periculos". Ei consideră conţinutul dosarelor profesionale ca fiind confidenţial şi invocă mai multe legi în susţinerea afirmaţiei.

Regulamentul de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prevede că informaţiile din conţinutul mapelor profesionale nu au caracter public, deoarece conţin date confidenţiale. "Datele din dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt confidenţiale", se arată în articolul 62 din Regulamentul CSM. În alineatul doi al aceluiaşi articol se arată că "judecătorii sau procurorii au voie să-şi consulte propriul dosar profesional". După cum prevede Legea 303/404, CSM deţine mapele profesionale ale magistraţilor în exerciţiul funcţiunii, precum şi ale celor care au deţinut funcţia de magistrat şi au fost pensionaţi după februarie 2005. Mapele celorlalţi magistraţi care au lucrat la un moment dat în sistemul judiciar se află la Ministerul Public, pentru procurori, şi la Ministerul Justiţiei, pentru judecători.

ALTE LEGI. Legea 544/2001, privind accesul la informaţiile publice prevede la articolul 12, litera d, că nu pot fi făcute publice informaţiile cu privire la datele personale. O altă lege care protejează informaţiile personale este Legea 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, care arată că dezvăluirea se face numai în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege. Decizia Curţii Constituţionale (CC) în cazul Cioroianu, prin care preşedintelui statului i s-a dat dreptul de a face orice verificare atunci când consideră afectată capacitatea de exercitare a unei funcţii publice, reprezintă o excepţie. Prin punctul 4 al Deciziei 356/aprilie 2007, preşedintelui i s-a dat acces la informaţii nepublice pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru numirea în funcţia de ministru, numai că se pune problema dacă le şi poate face publice. Decizia CC spune că respingerea propunerii de către şeful statului se face motivat, numai că nu spune că acesta are şi dreptul de a face publice informaţii cu caracter nepublic. Cazul va fi discutat îndelung în lumea justiţiei.
  • Violeta Fotache



Năravul accesului la informaţii pe sprânceană

Oferirea de informaţii "pe sprânceană" a devenit un obicei, chiar un nărav în ultimii ani. Un caz relativ recent a avut loc la întocmirea de către o comisie prezidenţială a raportului Tismăneanu, în baza căruia preşedintele Traian Băsescu a condamnat comunismul în Parlament. Cu girul şefului statului, membrii comisiei au avut acces neîngrădit la documente, existând chiar acuzaţii că unii dintre ei "şi-au luat şi pentru acasă", pentru a le folosi ca materie primă în viitoare lucrări personale. "Îi asigur domnului Tismăneanu acces sigur, respectând legile statului român. Dar nu va fi segment al vreunei arhive, oricât ar fi ea de secretizată, pe care să doriţi să o accesaţi şi să nu puteţi să o accesaţi, pentru că, fiind comisie prezidenţială, vă pot asigura că şeful statului român are acces în orice arhivă (sic!)", declara Băsescu. Jurnalul Naţional nu are nimic împotriva accesului la arhive, dar să fie un acces legal, neîngrădit, pentru toată lumea, fără dispensă. De altfel, Jurnalul Naţional a depus în 2006 la Parlament un proiect de modificare a Legii Arhivelor, astfel încât documentele emise de Comitetul Central al PCR, de CC al UTC, precum şi de structurile centrale şi teritoriale ale Securităţii statului până în momentul desfiinţării acestor creatori de documente, cu excepţia celor prevăzute a se înainta CNSAS, să fie predate Arhivelor Naţionale până la 31 decembrie 2006. Proiectul Jurnalului a primit aviz negativ de la Guvern, după ce Ministerul Culturii finalizase un act normativ similar cu al ziarului nostru.
Gabriela Antoniu



Preşedintele jucător devine schimbător

Dacă greşelile profesionale ale Noricăi Nicolai l-au determinat pe şeful statului să spună că n-o va numi niciodată ministru la Justiţie, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul unor persoane agreate de Traian Băsescu, precum, Monica Macovei şi Daniel Morar (foto). Erorile din trecutul profesional al fostului procuror Macovei (zeci de dosare restante şi o atitudine necorespunzătoare în activitate) nu l-au oprit pe preşedinte să o numească şefă la Justiţie şi să o susţină chiar şi după ce au ieşit la iveală acuzaţii potrivit cărora Monica Macovei ar fi semnat în 1984 un mandat de percheziţie "în alb" şi ar fi fost un anchetator abuziv până la violenţă. De asemenea, greşeala lui Daniel Morar, care ne-a adus o condamnare la CEDO şi ne-a obligat să scoatem bani mulţi din bugetul de stat, a fost trecută cu vederea de preşedinte atunci când l-a numit mare şef peste anticorupţie.
  • Violeta. Fotache, Miruna Pasă Petru


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...
Serviciul de email marketing furnizat de