Unde sunt banii pentru drumuri?

Nici nu s-a topit bine zăpada, şi drumurile din România - europene, naţionale judeţene şi locale - arată ca după bombardament. Motivul invocat de guvernanţi, precum că lipsesc banii, nu stă în picioare.

Numai şoferii, prin numeroasele taxe şi impozite pe care sunt obligaţi să le achite, contribuie anual cu circa 5 miliarde de euro la bugetul statului. Din care, pentru drumuri, Guvernul cheltuieşte doar 30%. Unde se duce restul banilor?

În ciuda promisiunilor făcute de fiecare guvern care s-a perindat în ultimii ani pe la Palatul Victoria, şi începutul acestui an este marcat de starea proastă, mizerabilă a drumurilor din România. În întreaga ţară, gropile au pus stăpânire pe şosele.

TAXE PESTE TAXE
Aşa cum spuneam, motivaţia guvernanţilor că nu sunt bani pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor nu are acoperire în realitate. Bani sunt în fiecare an şi ei provin, în cea mai mare parte, chiar de la şoferi. Astfel, şoferii alimentează bugetele locale, dar şi pe cel de stat, pe mai multe căi, de la TVA plătită pe valoarea automobilelor cumpărate şi taxa de primă înmatriculare până la impozitul local, taxa de pod şi rovinieta pentru dreptul de a circula în afara localităţilor de domiciliu.

Numai impozitele şi tarifele de parcare, încasate de administraţiile locale, cumulează anual circa 150-200 de milioane de euro. Nici carburantul nu este scutit de taxe pentru drumuri, jumătate din preţul achitat la pompele de combustibili fiind accize şi TVA. De exemplu, potrivit ultimelor date oficiale, în anul 2008, şoferii au contribuit cu circa 5 miliarde de euro la bugetul de stat, iar statul a investit în drumuri doar 30% din taxele colectate. Restul banilor au fost dirijaţi în alte domenii, prin rectificări bugetare.

Pe de altă parte, prin Programul Operaţional Regional (POR), Uniunea Europeană a alocat României, pentru perioada 2007-2013, 4,4 miliarde de euro. Programul vizează dezvoltarea urbană, reabilitarea drumurilor judeţene şi a străzilor urbane, modernizarea infrastructurii serviciilor sociale, promovarea potenţialului turistic al României etc. Finanţarea programului este realizată în proporţie de 84% din fonduri UE şi restul din fonduri naţionale.

Aşadar, fonduri există, dar ele sunt folosite aiurea. Ca urmare, infrastructura rutieră din România este cea mai înapoiată din toată Uniunea Europeană. Drumurile judeţene reprezintă aproape 35.000 de kilometri, din care şi azi 2.500 de kilometri sunt drumuri de pământ, iar 9.100 sunt doar pietruite. Iar cele de interes local, din 30.000 de kilometri, numai 5.900 au asfalt, restul sunt drumuri pietruite şi de pământ.

PROMISIUNI
Şi pentru anul 2009, Guvernul Boc I anunţa cu surle şi trâmbiţe că "infrastructura, construirea autostrăzilor, reparaţia şi întreţinerea drumurilor naţionale, judeţene şi locale vor constitui o prioritate pentru Executiv". În septembrie 2009, aflat la Sfântu Gheorghe, pentru o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei locale din judeţul Covasna, ministrul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, Vasile Blaga, anunţa că Guvernul va lansa "Programul 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale", program care se va derula pe o perioadă de trei ani, valoarea totală a acestuia fiind de 2 miliarde de euro.

Ce s-a ales de toate aceste promisiuni se vede azi şi din avion. În afara câtorva kilometri de autostradă, lucrare începută, de fapt, cu câţiva ani în urmă, nu s-a făcut mai nimic. Chiar şi acolo unde s-a făcut câte ceva, din cauza grabei de a tăia panglica, dar şi a materialelor de proastă calitate folosite de firmele în cauză, lucrările s-au degradat imediat după inaugurarea oficială.

TOPUL GROPILOR
În majoritatea zonelor ţării, drumurile sunt într-o stare jalnică. Din informaţiile culese de la corespondenţii din teritoriu, precum şi de la cititorii noştri reiese însă că în unele zone situaţia este de-a dreptul groaznică, multe porţiuni de drum fiind pur şi simplu impracticabile. De exemplu, în judeţul Iaşi, pe traseul Buhăieşti-Vaslui, după topirea zăpezii s-au format adevărate cratere pe şosea, în unele locuri şoferii fiind nevoiţi să o ia pe câmp, pentru a-şi putea continua drumul.

Şi în judeţul Bacău, drumul judeţean Oneşti-Răcăciuni este plin de gropi, mai ales pe porţiunile Oneşti-Dumbrava şi Parava-Răcăciuni. Tot în Moldova, pe traseul Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Borca etc., gropile şi surpăturile de teren fac şoferilor viaţa grea. 

 

Nici în Ardeal, situaţia nu este mai bună.
De exemplu, în judeţul Bihor, drumurile judeţene care leagă localităţile din zonă de oraşele Oradea, Arad sau Nădlac sunt jalnice.
În judeţul Cluj, drumul judeţean de la graniţa cu judeţul Sălaj, mai ales pe rutele Ciucea-Cizer-Crasna-Zalău este plin de gropi. În judeţul Braşov, drumurile judeţene şi cele comunale din zona Râşnov-Zărneşti sunt aproape impracticabile.

Şi în Caraş-Severin, Drumul Judeţean 571 A este praf şi pulbere, mai ales în zona comunelor Padina Matei, Garnic, Sicheviţa şi Gornea. De asemenea, în judeţele Prahova şi Dâmboviţa, drumurile judeţene sunt într-o stare jalnică. În zona Moreni-IL Caragiale, de exemplu, sunt porţiuni de drum care, în mod normal, ar fi trebuit închise, ele constituind un real pericol pentru şoferi.

Nici în oraşe, unele chiar reşedinţă de judeţ, situaţia nu este diferită faţă de cea a drumurilor judeţene. Printre cele mai "bombardate" oraşe se numără Brăila, Buzău, Bârlad, Topliţa etc.

CONTRACTE PE SPRĂNCEANĂ
2008 a fost anul în care s-a pus în aplicare un adevărat program naţional de alimentare a firmelor preferate ale partidului de guvernământ cu contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor din România. Astfel, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) SA, regie din cadrul Ministerului Transporturilor, a împărţit aproape 1 miliard de euro pentru întreţinerea curentă şi reparaţiile drumurilor naţionale în perioada 2008-2011.

Marii câştigători ai contractelor sunt deja cunoscuţi opiniei publice; simpatiile lor politice, preferinţele automobilistice sau femeile celebre pe care le-au purtat prin găuritele şosele naţionale, pentru a se lăuda cu talentele lor manageriale şi administrative, fac deliciul presei şi publicului. Cum a venit însă prima zăpadă, toate calităţile lor şi ale firmelor lor sunt puse sub semnul întrebării. Drumurile sunt blocate şi, aparent, nimeni nu are sarcina de a ajuta la curăţirea lor. După ce zăpada se topeşte, găurile din asfalt scot în evidenţă calitatea proastă a materialelor şi a lucrărilor executate.

 

Câştigători - patronii din clientela politică
Dorinel Umbrărescu, patronul UMB Spedition, a fost marele câştigător al licitaţiilor organizate de CNADNR, cu un total de 13 contracte. Tehnilogica Radion şi Delta ACM 93, firmele lui Theodor Berna, respectiv Florin Diaconu, marii câştigători ai contractelor din Bucureşti, pe când oraşul avea în frunte un primar PD-L, au mai câştigat, în asociere, şi şase contracte la nivelul judeţelor, pentru întreţinerea drumurilor. "Grupul de la Golden Blitz", Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, foştii parteneri de afaceri ai lui Dorin Cocoş, au semnat prin Euroconstruct Trading două contracte cu CNADNR.

Nici Costel Căşuneanu, patronul de la PA&CO, celebru pentru relaţia lui cu preşedintele Traian Băsescu, nu a făcut excepţie de la regula abonaţilor la contractele pe bani publici care şi-au asigurat liniştea afacerilor pe seama CNADNR. Acesta a câştigat un contract oferit de direcţia ieşeană a CNADNR, dar a fost implicat în contestarea rezultatelor selecţiilor de la regionala braşoveană. Direcţia Regională Braşov a reuşit, de altfel, contraperformanţa de a-i fi contestate toate atribuirile pentru cele cinci direcţii din subordine.

În trei dintre acestea câştigător a fost desemnat Marcel Butuza, patronul de la Vectra Service, unul dintre afaceriştii preferaţi de PD-L. Sau mai bine zis de primarul democrat liberal George Scripcaru.
Lista câştigătorilor este completată de alte nume, de aceeaşi coloratură politică. Tel Drum SA, o societate deţinută la un moment dat de Consiliul Judeţean Teleorman, care a fost privatizată între timp, a câştigat contractul de întreţinere oferit de direcţia din Alexandria. Şi exemplele ar putea continua.