Uscat nascut din preaplinul apelor

27 Sep 2004 • 00:00

SECRETELE DELTEI - OAMENI SI LOCURI

Cazaci zaporojeni, razboinici temuti cu capul ras si doar un smoc de par in crestet, lipoveni veniti taman din Donul de jos, moldoveni sau nelegiuiti cautati de potera, cu totii si-au gasit loc in Delta Dunarii. Intinderea de apa i-a protejat.

COSMIN BABII

Putini dintre localnicii din Delta isi mai aduc aminte de urmasi. Stiu ca sunt lipoveni, ucraineni sau romani, unii veniti acuâ€™ mai bine de cinci generatii in Delta. Doar atat. Arborele genealogic s-a pierdut. Ce au fost, au fost. Cu totii au devenit pescari si vanatori. Casele facute din chirpici acoperite cu stuf n-au rezistat iernilor naprasnice, vanturilor dezlantuite si verilor fierbinti. Le-au refacut.

Inainte de lipoveni si ucraineni, majoritari acum in satele Deltei Dunarii, au fost grecii, turcii, care pescuiau la mare, si romanii. Marturie sta toponimia cu caracter romanesc care s-a pastrat in regiune gurilor Dunarii, precum si pe coasta marii, intre Sf. Gheorghe si lacurile Razim-Sinoe. In partea de est a Deltei gasim lacurile Raducul, Lumina, Puiul, Puiulet, Rosul, Rosulet si altele. De la turcii de la mare ne-au ramas cateva nume de pesti: calcan, zargan precum si numele de cherhana.

OAMENI. Prezenta mol-dovenilor in regiunea Deltei este semnalata prin vechiul nume al localitatii Mahmudia. Acesta se numea Bestepe Moldoveneasca. Cazacii zaporojeni in numar de opt mii de suflete au parasit regiunea gurilor Niprului prin 1775. Atunci, imparateasa Ecaterina a II-a a decis desfiin-tarea ultimei lor "sietce", aflata pe raul Podpilnaia. S-au stabilit la gurile Dunarii, unde au zabovit pana in 1785 cand au intrat in conflict cu lipovenii. Dupa peregrinari s-au intors in Dobrogea si s-au stabilit la Seimeni. Au plecat si de acolo catre Catarlet, Sf.Gheorghe si la Dunavat.

Lipovenii, originari de la Donul de jos, au plecat din regiunea natala din cauza persecutiilor pe care le-au suferit din cauza credintei. Apartineau sectei "starovierilor", a celor de credinta veche. Primele asezari in care s-au oprit la inceputul secolului XVIII, primul val, inceputul secolului XIX, al doilea val, au fost: Tulcea, Ismail, Valcov si satele din complexul Razim-Sinoe. Unii au urcat pe Dunare, s-au asezat la Carcaliu, iar altii au trecut in campia munteana.

MARTURII. Constantin Gourescu consemneaza aparitia lipovenilor prin autorizarea data in scris, pe 13 august 1825, prin doua acte, de cel dintai Mitropolitul Ungrovalahiei. Acesta a dat dreptul la cinci familii de lipoveni sa-si ridice case pe mosie. "Vor avea, in locul celor 12 zile de claca anual, a zilei de plug si a carului de lemne sa dea 16 taleri de cap de familie, platibili in doua rate. Li se punea insa, ca pescari ce erau, o conditie: fiindca lor le-au placut locul ce este in dreptul helesteului sa-si faca satul lor, volnici sa fie nici unul cu un cuvant sa vaneze peste din helesteu cu nici un enstrument, veri macar cum, decat numai cu undita. Iar intr-alt chip urmand impotriva sa fie raspunzatori si platnici indoit." Altor familii care s-au stabilit la Mariuta li s-au stabilit urmatoarele: "Petre Maxim, Simion sin Pavlovici, Savila sin Siminovici, Theodor sin Vasilovici si Gherasim sin Iacov se angajeaza sa aduca in totul 25 de familii. Cand vor fi in acest numar, sa instiinteze mitropolia spre a le da voie a-si face capela, preotul fiind a fi scutit de dijma si de banii clacii." Intr-un act din 1835 se arata ca "Lipovenii poescari dion Turchia", cei de la Ghizdaresti, duceau pestele pentru a-l vine la schela de la gura Ialomitei. Acolo era luat de precupeti care-l vindeau populatiei locale la suprapret.

PESCUIT. Satenii de pe marginea marilor balti ale Dunarii aveau obligatia de a supraveghea neincetat cursul apei, pentru a anunta imediat cand incepe sa curga din balti catre Dunare. Oamenii au observat ca primavara Dunarea revarsa in balti, iar pestele urca si el din Dunare in aceste balti prin garle sau privaluri. In jurul tuturor garlelor "erau asezati un numar de oameni care zi si noapte, observa cat creste apa sau scade. Cand se constata ca aceasta a scazut numai cu un deget, au la indemana prajini, piatra si alte materiale necesare, cu care inchid garlele, oprind, astfel, intoarcerea pestelui. Dupa aceea, trebuie nu mai putin ca zi si noapte sa vegheze cativa oameni asupra inchizaturilor pentru ca marea cantitate de peste sa nu le rupa pe undeva." "Petre Maxim, Simion sin Pavlovici, Savila sin Siminovici, Theodor sin Vasilovici si Gherasim sin Iacov se angajeaza sa aduca in totul 25 de familii. Cand vor fi in acest numar, sa instiinteze mitropolia spre a le da voie a-si face capela, preotul fiind a fi scutit de dijma si de banii clacii" - Mitropolitul Ungrovalahiei, 13 august 1825

ISTORIA TINUTULUI DINTRE APE

Dobrogea face parte din statul roman modern dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878 Despre Delta Dunarii exista destul de putine documente istorice. S-a vorbit mai mult de Dobrogea. Asezarea colonistilor greci pe tarmul dobrogean a facut ca viata comerciala de aici sa se dezvolte altfel decat in restul spatiului Carpato-Danubiano-Pontic. Deosebirile dintre istoria acestui tinut inconjurat aproape in totalitate de ape si cea a Daciei romane este determinata de intrarea mai devreme a Dobrogei in Imperiul Roman si de ramanerea ei in Imperiu dupa retragerea aureliana. In 602 Dobrogea a fost parasita de Imperiul roman Bizantin, dupa navalirile slavilor. Relatiile cu imperiul s-au mentinut insa pana in 680, pana la sosirea bulgarilor. In jurul secolului X in Dobrogea se formasera cateva formatiuni statale. Statul feudal Dobrogea s-a format in jurul anului 1370, iar in timpul domniei lui Mircea cel Batran a facut parte din Tara Romaneasca pentru vreo 30 de ani. Din secolul al XV-lea pana in secolul XIX a facut parte din Imperiul Otoman. Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), Dobrogea si bratele Dunarii au devenit parte din statul roman modern. (Cristian Petru)

BORDEIE ROMANE APROAPE DE DUNARE

Sapaturile arheologice de pe cursul Dunarii ne dau posibilitatea sa vedem cum traiau stramosii, locuintele pe care le aveau, precum si uneltele si vasele pe care le foloseau. Investigatiile incepute in 1978, pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe, la aproximativ 12 km de Tulcea, in satul Nufarul, au evidentiat existenta unui centru urban din secolele X-XIV, intre zidurile unei fortificatii ridicate de Imperiul bizantin, dupa recucerirea regiunii Dunarii de jos. Din cauza faptului ca situl este suprapus de asezarea contemporana, cercetarea arheologica sistematica de la Nufarul a fost greoaie deoarece nu s-au putut continua, extinde sapaturile in unele locuri. Nu au putut fi urmarite anume trasee ale incintelor gasite, ale elementelor de fortificatie si nu au putut fi studiate habitatele.

Noile cercetari din zona rasariteana a sitului Amza a dus la descoperirea celei mai sudice locuinte romane timpurii. Toate locuintele sunt semiingropate si de tipul bordeielor de adancime medie. In cele noua case si bordeie locuiau aproximativ 36 de persoane pe o suprafata de 500 mp. Asfel se estimeaza ca pe toata intinderea asezarii romane se aflau peste 10.000 de indivizi. Locuintele au diferite marimi. Cercetatorii le-au impartit pe trei categorii: mici, cu o suprafata de locuit de 9-12 mp, mijlocii, 13-15 mp, iar cele mari cu dimensiuni cuprinse intre 18-20 mp.

Constructia conductei de gaz metan Rusia-Turcia, care trece si prin alte tari, a oferit arheologilor posibilitatea de a descoperi o serie de marturii ale trecutului: fragmente ceramice, gropi si morminte.

DELTA DUNARII IN CIFRE

4.150 kmp suprafata

2 tari impart Delta Dunarii

82% din suprafata se afla in Romania (3.446 kmp)

locul 3 in Europa ca marime, dupa Delta Volgai si Delta fluviului KubanUna

locul 22 in lume ca marime

locul 3 din lume ca zona de importanta stiintifica privind diversitatea biologica

locul 3 ca numar de specii, dupa Bariera de Corali (Australia) si Arhipelagul Galapagos (Ecuador)

locul 8 din cele peste 600 de zone umede Ramsar

30 de tipuri de ecosisteme, un adevarat muzeu al biodiversitatii

5.410 specii de plante si animale

2.841 nevertebrate si 423 specii vertebrate, din care peste 315 specii pasari

37 specii faunistice noi pentru stiinta si 267 la prima semnalare pentru Romania au fost identificate in Delta in perioada 1991-1996

8.000 de exemplare de pelicani (Pelecanus onocrotalus), cea mai mare colonie din Europa, in zona Rosca-Buhaiova

2.100 ha - cea mai mare zona reconstruita ecologic din lume, Incinta agricola - Ostrovul Babina

60% din populatia mondiala de cormoran pitic (aproximativ 6.000 de exemplare)

50% din populatia mondiala de gasca cu gat rosu, pe timp de iarna (aproximativ 40.000 de exemplare)

1.560 kmp cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta

18 zone strict protejate

13.861 locuitori

25 localitati (sate si comune)

1 oras - Sulina (cu circa 4.600 locuitori)

Sursa: Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA A DELTEI

Cea mai veche atestare scriere despre gurile de varsare ale Dunarii in mare este cea a "parintelui istoriei si geografiei", Herodot. Potrivit informatiilor sale din timpul expeditiei lui Darius contra scitilor, cu aproape 500 de ani inaintea erei noastre, Dunarea avea de pe atunci o delta. "Istrul (n.r. - Dunarea) se varsa in mare prin cinci guri, dupa ce, la o distanta de doua zile de plutire de la gura in sus, se desparte in doua brate". Herodot mai spune si ca Dunarea se varsa intr-un golf. Parerile autorilor care au consultat documentele antice au fost pro sau contra celor doua ipoteze. Comparate cu informatiile lasate de Ptolemeu, care a trait la o distanta de 500 de ani de Herodot sunt insa apropiate. (Cristian Petru)

NAVE ESUATE IN BANCURI DE NISIP

Om politic si istoric grec, Polybiu descrie in lucrarea sa "Istorii" gurile de varsare ale Dunarii, unde aminteste de existenta in fata acestora a unei acumulari foarte mari de nisip, pe care-l considera de provenienta fluviala. "Cum Istrul care vine din Europa se varsa in Pont prin mai multe guri, din malul adus de bratele sale s-a format in Pont un banc de nisip de aproape 1.000 de stadii (167 de kilometri) la departare de uscat cale de o zi. Cei care plutesc in Pont, fiind inca in plina mare, dau de acest obstacol si isi impotmolesc corabiile acolo in cursul noptii." (Cristian Petru)

INSULA PEUCE, INCONJURATA DE CORDOANE DE NISIP

In opera sa "Geographia", Strabon descrie gurile de varsare ale Dunarii afirmand ca in aceasta regiune se gaseste o insula de mari dimensiuni ce poarta numele de Peuce si multe altele, in amonte si in aval, dar mult mai mici. Potrivit oamenilor de stiinta, aceste insule din jurul lui Peuce ar putea reprezenta de fapt cordoane litorale de nisip. Strabon mai spune ca in vecinatatea malului stang al Istrului se gasea o cetate geta, cunoscuta sub numele de Helis (Chilia). (Cristian Petru)

foto