SECRETELE DELTEI - OAMENI SI LOCURI
Cazaci zaporojeni, razboinici temuti cu capul ras si doar un smoc de par in crestet, lipoveni veniti taman din Donul de jos, moldoveni sau nelegiuiti cautati de potera, cu totii si-au gasit loc in Delta Dunarii. Intinderea de apa i-a protejat.
COSMIN BABII
Putini dintre localnicii din Delta isi mai aduc aminte de urmasi. Stiu ca sunt lipoveni, ucraineni sau romani, unii veniti acu’ mai bine de cinci generatii in Delta. Doar atat. Arborele genealogic s-a pierdut. Ce au fost, au fost. Cu totii au devenit pescari si vanatori. Casele facute din chirpici acoperite cu stuf n-au rezistat iernilor naprasnice, vanturilor dezlantuite si verilor fierbinti. Le-au refacut.
Inainte de lipoveni si ucraineni, majoritari acum in satele Deltei Dunarii, au fost grecii, turcii, care pescuiau la mare, si romanii. Marturie sta toponimia cu caracter romanesc care s-a pastrat in regiune gurilor Dunarii, precum si pe coasta marii, intre Sf. Gheorghe si lacurile Razim-Sinoe. In partea de est a Deltei gasim lacurile Raducul, Lumina, Puiul, Puiulet, Rosul, Rosulet si altele. De la turcii de la mare ne-au ramas cateva nume de pesti: calcan, zargan precum si numele de cherhana.
OAMENI. Prezenta mol-dovenilor in regiunea Deltei este semnalata prin vechiul nume al localitatii Mahmudia. Acesta se numea Bestepe Moldoveneasca. Cazacii zaporojeni in numar de opt mii de suflete au parasit regiunea gurilor Niprului prin 1775. Atunci, imparateasa Ecaterina a II-a a decis desfiin-tarea ultimei lor "sietce", aflata pe raul Podpilnaia. S-au stabilit la gurile Dunarii, unde au zabovit pana in 1785 cand au intrat in conflict cu lipovenii. Dupa peregrinari s-au intors in Dobrogea si s-au stabilit la Seimeni. Au plecat si de acolo catre Catarlet, Sf.Gheorghe si la Dunavat.
Citește pe Antena3.ro
PESCUIT. Satenii de pe marginea marilor balti ale Dunarii aveau obligatia de a supraveghea neincetat cursul apei, pentru a anunta imediat cand incepe sa curga din balti catre Dunare. Oamenii au observat ca primavara Dunarea revarsa in balti, iar pestele urca si el din Dunare in aceste balti prin garle sau privaluri. In jurul tuturor garlelor "erau asezati un numar de oameni care zi si noapte, observa cat creste apa sau scade. Cand se constata ca aceasta a scazut numai cu un deget, au la indemana prajini, piatra si alte materiale necesare, cu care inchid garlele, oprind, astfel, intoarcerea pestelui. Dupa aceea, trebuie nu mai putin ca zi si noapte sa vegheze cativa oameni asupra inchizaturilor pentru ca marea cantitate de peste sa nu le rupa pe undeva." "Petre Maxim, Simion sin Pavlovici, Savila sin Siminovici, Theodor sin Vasilovici si Gherasim sin Iacov se angajeaza sa aduca in totul 25 de familii. Cand vor fi in acest numar, sa instiinteze mitropolia spre a le da voie a-si face capela, preotul fiind a fi scutit de dijma si de banii clacii" - Mitropolitul Ungrovalahiei, 13 august 1825
ISTORIA TINUTULUI DINTRE APE
Dobrogea face parte din statul roman modern dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878 Despre Delta Dunarii exista destul de putine documente istorice. S-a vorbit mai mult de Dobrogea. Asezarea colonistilor greci pe tarmul dobrogean a facut ca viata comerciala de aici sa se dezvolte altfel decat in restul spatiului Carpato-Danubiano-Pontic. Deosebirile dintre istoria acestui tinut inconjurat aproape in totalitate de ape si cea a Daciei romane este determinata de intrarea mai devreme a Dobrogei in Imperiul Roman si de ramanerea ei in Imperiu dupa retragerea aureliana. In 602 Dobrogea a fost parasita de Imperiul roman Bizantin, dupa navalirile slavilor. Relatiile cu imperiul s-au mentinut insa pana in 680, pana la sosirea bulgarilor. In jurul secolului X in Dobrogea se formasera cateva formatiuni statale. Statul feudal Dobrogea s-a format in jurul anului 1370, iar in timpul domniei lui Mircea cel Batran a facut parte din Tara Romaneasca pentru vreo 30 de ani. Din secolul al XV-lea pana in secolul XIX a facut parte din Imperiul Otoman. Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), Dobrogea si bratele Dunarii au devenit parte din statul roman modern. (Cristian Petru)
BORDEIE ROMANE APROAPE DE DUNARE
Sapaturile arheologice de pe cursul Dunarii ne dau posibilitatea sa vedem cum traiau stramosii, locuintele pe care le aveau, precum si uneltele si vasele pe care le foloseau. Investigatiile incepute in 1978, pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe, la aproximativ 12 km de Tulcea, in satul Nufarul, au evidentiat existenta unui centru urban din secolele X-XIV, intre zidurile unei fortificatii ridicate de Imperiul bizantin, dupa recucerirea regiunii Dunarii de jos. Din cauza faptului ca situl este suprapus de asezarea contemporana, cercetarea arheologica sistematica de la Nufarul a fost greoaie deoarece nu s-au putut continua, extinde sapaturile in unele locuri. Nu au putut fi urmarite anume trasee ale incintelor gasite, ale elementelor de fortificatie si nu au putut fi studiate habitatele.Noile cercetari din zona rasariteana a sitului Amza a dus la descoperirea celei mai sudice locuinte romane timpurii. Toate locuintele sunt semiingropate si de tipul bordeielor de adancime medie. In cele noua case si bordeie locuiau aproximativ 36 de persoane pe o suprafata de 500 mp. Asfel se estimeaza ca pe toata intinderea asezarii romane se aflau peste 10.000 de indivizi. Locuintele au diferite marimi. Cercetatorii le-au impartit pe trei categorii: mici, cu o suprafata de locuit de 9-12 mp, mijlocii, 13-15 mp, iar cele mari cu dimensiuni cuprinse intre 18-20 mp.
Constructia conductei de gaz metan Rusia-Turcia, care trece si prin alte tari, a oferit arheologilor posibilitatea de a descoperi o serie de marturii ale trecutului: fragmente ceramice, gropi si morminte.
DELTA DUNARII IN CIFRE
Sursa: Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA A DELTEI
Cea mai veche atestare scriere despre gurile de varsare ale Dunarii in mare este cea a "parintelui istoriei si geografiei", Herodot. Potrivit informatiilor sale din timpul expeditiei lui Darius contra scitilor, cu aproape 500 de ani inaintea erei noastre, Dunarea avea de pe atunci o delta. "Istrul (n.r. - Dunarea) se varsa in mare prin cinci guri, dupa ce, la o distanta de doua zile de plutire de la gura in sus, se desparte in doua brate". Herodot mai spune si ca Dunarea se varsa intr-un golf. Parerile autorilor care au consultat documentele antice au fost pro sau contra celor doua ipoteze. Comparate cu informatiile lasate de Ptolemeu, care a trait la o distanta de 500 de ani de Herodot sunt insa apropiate. (Cristian Petru)
NAVE ESUATE IN BANCURI DE NISIP
Om politic si istoric grec, Polybiu descrie in lucrarea sa "Istorii" gurile de varsare ale Dunarii, unde aminteste de existenta in fata acestora a unei acumulari foarte mari de nisip, pe care-l considera de provenienta fluviala. "Cum Istrul care vine din Europa se varsa in Pont prin mai multe guri, din malul adus de bratele sale s-a format in Pont un banc de nisip de aproape 1.000 de stadii (167 de kilometri) la departare de uscat cale de o zi. Cei care plutesc in Pont, fiind inca in plina mare, dau de acest obstacol si isi impotmolesc corabiile acolo in cursul noptii." (Cristian Petru)
INSULA PEUCE, INCONJURATA DE CORDOANE DE NISIP
In opera sa "Geographia", Strabon descrie gurile de varsare ale Dunarii afirmand ca in aceasta regiune se gaseste o insula de mari dimensiuni ce poarta numele de Peuce si multe altele, in amonte si in aval, dar mult mai mici. Potrivit oamenilor de stiinta, aceste insule din jurul lui Peuce ar putea reprezenta de fapt cordoane litorale de nisip. Strabon mai spune ca in vecinatatea malului stang al Istrului se gasea o cetate geta, cunoscuta sub numele de Helis (Chilia). (Cristian Petru)
SECRETELE DELTEI - SUMAR (Editie de colectie - 27 septembrie 2004)
Geneza Paradisului
Uscat nascut din preaplinul apelor
Istoria "mincinosilor"
Turnul Babel la gurile Dunarii
Recomandarile lui Cousteau
Coloniile durerii
Viata ca o prada
Aici, copiii imbatranesc mai repede
Liane de Delta
Nepotul piratilor din Caraorman
Se face prea mult curent pe Dunare
Ruina poarta numele Sulina
Vaneaza cu ochiul
Mos Ivan se roaga sa scape de peste
Afaceri lacustre
Razboiul Bistroe
Cine si cum administreaza Delta?
Pescarii migratori