Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Educației a acceptat să facă modificările cerute de ONG-uri și a lucrat împreună cu reprezentanții acestora, timp de 8 luni, la noua formulă a vacanțelor pentru elevi. Acum, la doi ani de la modificări, mult lăudata vacanță de schi, pentru care s-au luptat asociațiile, e contestată de toată lumea. Din studiile organizației World Vision reiese totala ineficiență a acestui program, dar vinovat a fost găsit tot Ministerul Educației.
În ianuarie și februarie 2022, reprezentanții industriei ospitalității au cerut, prin Alianța Pentru Turism (APT), două săptămâni în plus pentru vacanța de iarnă, invocând nevoia elevilor de a face sport în aer liber. Lobby-ul a fost agresiv și s-a reușit obținerea modificărilor dorite. În februarie 2022 a fost lansată o petiție, de către Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) împreună cu APT, care argumenta necesitatea acestei vacanțe de schi.
Specialiștii de la APT și ATCR promiteau, pentru România, doar beneficii, pe termen scurt, mediu și lung: „Mens sana in corpore sano” și creșteri la PIB, dacă Executivul acceptă modificările propuse de ei, pe care le-au trimis într-o petiție. Prelungirea perioadelor libere din iarnă, au argumentat ei, ar urma să aducă mai mulți copii pe pârtiile de schi, iar sporturile de iarnă înseamnă beneficii în viața oricărui copil: „O minte sănătoasă nu se poate dezvolta decât într-un corp sănătos; Activitățile în aer liber iarna ajută la creșterea imunității copiilor; Toate țările cu munți din Europa (Germania, Austria, Italia, Polonia, Slovacia, Elveția, Franța, Cehia ș.a.m.d.) au vacanțe de iarnă, în februarie, de două săptămâni. În Germania, de pildă, autoritățile au numit vacanța de la final de februarie „Sportferien”, adică „vacanța pentru sport” - se arăta în petiția care a fost luată în considerare de Ministerul Educației.
Au acuzat Guvernul de scăderi în turism
APT și ATCR au adus și calcule exacte care arată efectele eliminării vacanței: comparația între prima săptămână (luni-vineri) din februarie 2022 cu aceeași săptămână din februarie 2021 arată o scădere cu 70% a turiștilor pe pârtiile de schi Transalpina (Jud. Vâlcea), când au fost 8.106 de turiști; la Arena Platoș (Jud. Sibiu) se înregistra o scădere cu 78% în 2022 față de 2021, când au fost 8.694 turiști; la Buscat Resort (Jud. Cluj), o scădere cu 62% în 2022 față de 2021, când au fost 3.762 turiști.
„Dacă în 2021 peste 500 de copii au fost în tabere organizate, în 2022 au fost sub 90 de copii. La Straja (Jud. Hunedoara), cele 2.500 de locuri de cazare au fost ocupate în totalitate în prima săptămână din ianuarie 2021, în principal cu tabere. Anul acesta (2022 – n.r.), în aceeași perioadă, gradul de ocupare a fost cu 80% mai mic. De asemenea, turiștii de pe pârtie au fost cu 64% mai puțini”, se arăta în petiția comună a APT și ATCR.
Astfel s-a ajuns la vacanța mobilă, numită și „vacanța de schi”, care durează o săptămână, intervalul fiind decis de inspectoratele școlare județene în perioada 12 februarie – 3 martie 2024. Acesta este al doilea an în care se acordă vacanța de schi, dar rezultatele sunt cu totul altele decât cele anunțate de APT și ATCR. La fel s-a întâmplat și în cazul modificărilor aduse tot la presiunile APT pentru vacanța de vară, litoralul golindu-se, anul trecut, cu două săptămâni înainte de a-ncepe școala. Tot pe ministru și pe minister s-a dat vina și atunci, pentru dezastrul de pe litoral, de la începutul lunii septembrie.
S-a cerut implementarea modelului german
Astfel, cele două asociații au reușit, astfel, să modifice structura anului școlar. Fostul ministru, Sorin Cîmpeanu, este considerat autorul acestei modificări, deși APT și ATCR au făcut atunci presiuni fără precedent, arătând că o vacanță de iarnă de două săptămâni, în februarie, ajută copiii să-și mențină sănătatea fizică și psihică, asigurând alinierea cu restul țărilor în care se practică sporturile de iarnă.
S-a pus problema, încă de atunci, că dacă Ministerul Educației ar răspunde tuturor cerințelor industriei ospitalității, anul școlar ar trebui să înceapă pe 20 septembrie, să se termine la 1 iunie și, pe lângă vacanțele deja stabilite, să mai existe cel puțin o săptămână în plus, în februarie, în condițiile în care oricum avem cel mai scurt an școlar din Europa. Acum se dă vina pe Ministerul Educației că a scurtat prea mult anul școlar.
Pe baza cerințelor specialiștilor în turism de la APT, a fost refăcută structura anului școlar pentru perioada 2022-20023, în urma analizei tuturor solicitărilor care au fost trimise către Guvern. În prima fază a micii reforme, s-a stabilit ca școala să înceapă pe 5 septembrie și să se încheie pe 16 iunie. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, după întâlnirile cu APT, că anul școlar ar trebui reîmpărțit în „trei secțiuni” în loc de semestre. Apoi, după alte calcule, făcute cu specialiștii din Educație și cu cei din Turism (prin APT), s-a ajuns la formula cu 5 secțiuni și, pentru că cei din turism nu s-au pus de acord în legătură cu săptămâna din februarie, Ministerul Educației a acceptat varianta cu trei perioade diferite, la alegere, pentru vacanța de schi.
Elevii nu se duc la munte
Potrivit sondajelor realizate în ultimul an de organizația World Vision România, elevii nu prea ajung la schi, nici după ce li s-a oferit această vacanță specială. Cei mai mulți, din lipsa banilor, mai ales în mediul rural. World Vision arată că 75% dintre copiii de la sate nu au mers la un spectacol de Crăciun sau într-o excursie, în vacanţa de iarnă. Sondajul „Adevăruri ale Crăciunului la sat pentru copii şi adolescenţi”, 7 din 10 copii şi adolescenţi se simt trişti sau plictisiţi în vacanţa de iarnă. 14,5% dintre copiii din mediul rural se simt trişti sau plictisiţi de sărbători, pentru că nu au nimic distractiv de făcut, iar 12,7% sunt abătuţi la gândul că nu vor avea nimic interesant de povestit când se vor întoarce la şcoală. World Vision arată că 6 din 10 elevi nu au mers niciodată în tabără la munte, nici după modificarea calendarului anului școlar, iar elevii din mediul rural nu au în comunitate spaţii unde să-și petreacă timpul liber. Mai mult de 9 din 10 copii nu au ieşit niciodată din ţară și părinții lor nu își permit să cheltuiască sume mari pentru activitățile extrașcolare – cum ar fi mersul la schi. Cei mai mulți elevi din mediul rural care au răspuns la chestionare au declarat că în vacanță se joacă în curte, asta când nu își ajută părinții la treburile gospodărești.
De la lansarea noului program, mulți părinți se plâng de faptul că nu-și pot lua concediu în timp ce copiii au vacanță de schi, iar săptămâna în care elevii nu se duc la școală îi încurcă foarte mult, neavând cu cine să-i lase acasă.
